luni, 29 septembrie 2008

Reflectii animalice

"Bai animalule!"
(un mos decrepit)


Din cand in cand e fascinant sa lasam de parte "umanitatea" si teoriile psycho-pop si sa privim aceasta frumoasa creatura, care este omul, dintr-o perspectiva animala. Pe acest criteriu, felul in care ii percepem pe ceilalti poate fi astfel:

Ca prada
Practic, nu exista fiinta pe aceasta planeta pe care omul sa o fi gustat macar. Din acest punct de vedere suntem niste gurmanzi desavarsiti. Din punct de vedere al poftelor, teoria si practica economica spune ca odata ce o nevoie este satisfacuta, apetitul nu scade ci se orienteaza asupra altor categorii de pofte. Mai mult decat atat, atunci cand ne creste leafa, creste si ponderea cheltuita pe altceva decat nevoi de baza. Daca rareori animalele ucid mai mult decat au nevoie, consumul nostru devine deseori mijloc de diferentiere intre indivizi. De exemplu la baieti, o masina puternica/tunata, atrage privirile si... ai mai multe sanse de imperechere. La fete, fondul de ten, tratamentele pielii, push-up-urile, nu fac altceva decat sa semnalizeze valoarea biologica a posesoarei. Finalitatea este tot perpetuarea speciei. Evident, nu in orice conditii... punand "gheara' tot pe un exemplar valoros si diferentiat. O prada, poate?
Ce poti prada / consuma la un om? Banii, nervii, nurii, timpul, tineretea, sanatatea, rabdarea etc. evident aceste lucruri nu se iau (in conditii uzuale) fara largul concurs al prazii. Lipsa acuta ne poate transforma in pradatori.


Simbioti
Echivalent al modernului spirit de echipa, dorinta de a oferi grija si de a primi un echivalent la schimb, ne califica ca potentiali simbioti. Simbiotii ne ajuta sa facem lucruri care altfel ar fi fie imposibile sau fie consumatoare (prea mari) de resurse. Mersul la frizer/coafor este un exemplu de simbioza temporara, in care out-source-am activitati unor indivizi specializati. Incepand cu animalul de companie si terminand cu partenerul de relatie, exista o gama larga de "servicii" pe care suntem pe care le putem tranzactiona. Daca mai includem in ecuatie si aspectele de dominatie/supunere, putem spune ca in asemenea cazuri simbioza nu este echivalenta cu o relatie de parteneriat - egalitate mutual acceptata in drepturi si obligatii. "Serviciile" se tranzactioneaza insa cineva are mai mult sau mai putin dreptul de veto. In situatia in care veto-ul este final sau radical, ca si in cazul domesticirii, el devine doar o forma de prada amanata.
La fel de interesanta este si simbioza care duce in diferite stari de dependenta. Altfel spus, e frumos de la ce plecam, insa care e directia in care mergem?

Competitori
O alta trasatura puternica imprimata in fiecare dintre noi este dorinta de competitie. Ea motiveaza, energizeaza, seduce. Probabil ca singura varianta de competitie profund umana este competitia cu noi insine. Nu intotdeauna e comoda, confortabila sau calduta, insa cu certitudine este printre putinele alternative de dezvoltare personala. Inclusiv in situatii de intreceri sportive, rezultatele celorlalti ar trebuie sa fie doar o cota pe care dorim sa o depasim, altfel ratam din start pozitionarea competitiva de calitate.

Paraziti
Acestia de principiu se culeg cu mare grija, ca sa nu scape, dupa care sunt distrusi fara mila. Lipsa de toleranta, de orice fel, are un magnetism crescut spre catalogarea altora ca si paraziti. De aici si pana la gasirea metodei ingenioase de starpire a "dusmanului", nu e decat o pauza creativa. La cimpanzei, deparazitarea anumitor zone inaccesibile ale corpului este facuta de alti cimpanzei - simbioti temporari. Povestea asta seamana putin cu diversele bisericute/simpatii care se mai creeaza in familii, comunitati sau companii, pentru a indeparta elementele nedorite, oamenii-toxici et.
Tot in materie de paraziti, cineva povestea odata despre "fluke in the head": si anume un parazit care altereaza comportamentul furnicii. Deoarece singurul loc in care parazitul poate procrea este stomacul vacii, furnica investata cu fluke-ul va urca la nesfarsit pe un fir de iarba - parazitul sperand in acest fel ca firul de iarba (cu furnica cu tot) va fi mancat de bovina. Comportament repetitiv, ciclicitate - in final, moartea pasiunii. Natural, nu ? :-)

Pradatori
Bun... aici sunt si multe si putine de spus. Pe cine percepi ca pradator sau cine te percepe in acest fel? :-)

Un comentariu:

Anonim spunea...

nevoia de a verifica:)