"Un Adevar Incomod" cu Al Gore

Toata lumea stie ca suntem ne aflam in plin proces accelerat de incalzire globala. Poate ne intrebam la ce scara este, de fapt, acest proces sau care sunt consecintele prezente sau "Ok, am inteles, dar ce pot face eu in acest sens (fara sa imi afecteze semnificativ nivelul de confort sau al veniturilor)".
Vorba anglofilului "long story short", merita facut rost de "An incovenient truth", un documentar foarte bine documentat despre incalzirea globala, al carui principal amfitrion este Al Gore, fostul vicepresedinte american din administratia Clinton, un vechi sustinator al activismului de mediu. Nu ma pot abtine in a visa cu ochii deschisi la ce ar fi putut face acest om din postura de presedinte al Statelor Unite, daca nu ar fi pierdut "accidentul electoral" Florida 2000.

Lasand politicul la o parte, cred ca mai important este sa vedem ce putem face fiecare dintre noi. Iata cateva dintre ele, lista este deschisa:

- vizionati "An Incovenient Truth"
- puneti-va becuri ecologice
- nu adormiti cu televizorul aprins
- inchideti electrocasnicele cand plecati de acasa
- nu cumparati produse cosmetice care sunt fabricate in dauna mediului
de ex. produse cosmetice cu minerale/namol de la Marea Moarta - din cauza industriei (inclusiv cosmetice) dezvoltate aici, nivelul marii scade cu 1 m pe an
- umflati-va pneurile masinii, veti consuma cu pana la 3% mai putin carburant
- daca va permiteti, cumparati-va masini cu consum redus de carburant sau hibride
- daca credeti in rugaciune, rugati-va ca lumea sa constientizeze nevoia de grija fata de planeta pe care traim
- daca nu, ganditi pozitiv si influentati oamenii din jurul vostru pe aceasta tema
- daca aveti timp, implicati-va in actiuni ecologice
- daca nu aveti timp, spuneti-le altora despre film sau despre posibilitatea de a se implica
- reciclati mai mult
- plantati copaci

http://www.climatecrisis.net/trailer/

Oaia mica - teatru scurt si mut

Prolog

"Oaia mica vrea sa sara

Gardul pan’la primavara" (Ada Milea)

Scena 1 (prezenta pana la epilog)

Asta este singurul gand al oii mici. Nu o mai intereseaza nici tovarasia celorlalti miei, nici ugerul cald al ma-sii, nici iarba cea verde si primaverateca. Cu ochii larg deschisii, sorbind promisiunea libertatii de celalata parte a tarcului, da din copite, isi exerseaza muschii fragili pentru marea saritura. In mintea ei de oaie, intreg fluxul cerebral s-a blocat in minuscula si mareata idee. Ceilalti miei barfesc, adunati in bisericute, “Fii atent si la zevzeca asta, nu ii mai ajungi la nas in nici un chip”. “La cat de trupesa e, s-ar putea sa devina drob in maxim 2 luni”.

Pe ea n-o intereseaza si vrea sa sara gardul.

Scena 2

Matusa ei, o oaie in etate, sta si cugeta. Asa a fost intotdeauna, matusica sta si cugeta. In mintea ei de oaie in etate, intreg fluxul cerebral s-a blocat in minuscula si mareata idee ca “drob/ne-drob, nu stii niciodata ce te asteapta inafara tzarcului”. “S-a mai zvonit de oi care dupa ce au fugit din tarc, au ajuns bine, respectate - cica toate jivinele sunt la picioarele lor”, dar tot ce vazuse ea, pana atunci, inafara tarcului, era doar ciubarele de lapte, mirosul de oaie fripta (brr!) si pieile atarnand la soare – sadic mod de motivare folosesc oamenii astia!

Dar oaia mica vrea sa sara gardul.

Scena 3

Berbecul turmei, care in tinerete visa sa devina cioban si care in turma se lauda ca oaia mica e fii-sa, are motive de ingrijorare. Pe de o parte, e mandru de oaia mica - cine din turma asta de capete seci, mai are si alte ambitii inafara de pascut? Hehe, os din os regal, nene! De pe alta parte, saritul gardului inseamna adio turma, -1 la supusi, rebeliune, disidenta, liber-schimbism, avangardism, trotzkism, e o gluma inimaginabila… si tot asa se gandea berbecul….

Dar oaia mica vrea, in continuare, sa sara gardul.

Scena 4

Primul june dintre berbeci, cu parul sarmos si botul strasnic in vant, viseaza oi verzi pe pereti. N-a trecut 1 saptamana de cand isi desfata narile, amusinand dara de parfum venusian pe care oaia mica o lasa in urma ei. Dar de cand oaia mica vrea sa…. , isi simte narile intepate de un iz de lemn ud si proaspat iesit din inghetul iernii ce se amesteca promiscuu cu parfumul venusian din urma oii mici.

“Oaia mica ma inseala cu gardul… ptiu! perversa gardului!”

Oaia mica vrea sa sara gardul pan’la primavara.

Epilog si schimbare de cadru

Ciobanul sta. Numara oile, mai sta, le mai numara, iar mai sta, iar le mai numara. “Ce viata de cioban!” se gandeste in mintea lui de cioban.

Si el vrea sa sara gardul.

Fake Life - Byron (Forbidden Drama - 2007)

i pour all my blood on your ignorance
to awake
that you inside, outside, beside your whispers,
that quake
that you use to calm down with some artificial diversion -
you look solicitous ‘bout your social status dimension
but you know you’re faking,
you feel the hollow, you’re shaking
all the way.

from my side you’re not looking very well -
so pale,
the night seems to be your way of forgetting
the day
when you work for those rich guys who don’t know who the hell you are,
for the papers that pay for the pressure stirring your blood and scar
your foolish patience with a shooting star.


they covered your eyes with a fake life,
tv and magazines present the ideal wife,
terrorists threaten your promotion time -
give me a break, I don’t give a dime
for this cheap way of buying your breath and supply
you’re numb with illusions of comfort and try
to steer clear of the truth that it’s just about ourselves -
we have to dig deep, not someone else...


“If those who lead you say to you “see, the kingdom is in the sky”, then the birds of the sky will precede you. If they say to you “it is in the sea”, then the fish will precede you. Rather the kingdom is inside of you, and it is outside of you. When you come to know yourselves, then you will become known, and you will realize that it is you who are the sons of the living father. But if you will not know yourselves, you dwell in poverty and it is you who are that poverty.”
(The Gospel of Thomas II,2(3))

Prosti si flamanzi, haideti sa radem!

Intr-unul din filmele romanesti de referinta, am auzit o replica de toata frumusetea: "Iarta-i Doamne, ca sunt prosti si flamanzi". Replica venea din gura unuia care nu era nici ungur, nici evreu, nici _____ - completati voi cu orice nu tine de roman simplu si verde. Pentru cine se gandeste ca "nici altii nu sunt mai breji ca noi", zic OK, cu siguranta prostia si foamea nu sunt marci inregistrate romanesti, ele circula universal dinaintea revolutiei digitale, a economiei globale sau a entogenezei poporului tricolor. Pe de alta parte, privind cu putina sarguinta critica inspre natia noastra, aproape oricine sesizeaza cele 2 aspecte. Ar fi greu sa nu gasim defect in care noi sa nu excelam, nu-i asa?

Amuzant e faptul ca de fiecare data in care noi, romanii, ne catalogam astfel conationalii, avem grija sa NU ne includem, ca indivizi, in multimea aratata cu degetul. Sau daca ne includem, o facem ca sa justificam vreo nereusita sau sa santajam emotional pe cineva (am zis santaj? pardon, vroiam sa spun "sa impresionam").

Suntem amuzanti cand ne vaitam ca "ce bine ne-ar fi fost daca eram mai prosti", despre acest lucru am scris intr-un articol anterior. Ma intreb de ce nimeni nu ridica in slavi virtutile faptului de a fi flamand? Orice..... pana la stomac, boieri dumneavoastra! Aici cred ca ne inscriem binisor in zona orientala, deoarece doar anglo-saxonii pot filozofa pe burta goala.

Tot amuzanti sunt si cei care analizeaza cauze, cauta indicatori, comenteaza sau propun solutii scriind despre aceste lucruri. Eu cred, cel putin din acest motiv, ca sunt o persoana amuzanta si mai cred ca toti ne putem mandri cu capacitatile proprii de a-i amuza, cu voie sau fara voie, pe ceilalti. Oricum, lumea devine un loc mai bun in momentul in care stim sa radem si sa ne amuzam (iar specialistii recomanda sa incepem cu noi insine :-) )

Iata cateva exemple.

Poti fi PROST pentru ca:
- alergi dupa cai verzi pe pereti in loc sa te concentrezi la lucrurile pe care ti le doresti
- inveti exclusiv pe pielea ta
- crezi tot ce ti se spune / esti mama&tata prudentei
- ai incredere in oricine / n-ai incredere in nimeni
- crezi ca esti perfectionist dar de fapt complici inutil lucrurile
- etc.

Esti FLAMAND dupa*:
- cariera
- bani
- aprecierea celorlalti
- putere
- influenta
- pasari calatoare
- etc.

Asadar, vreau sa va propun un exercitiu de ras, protagonistii principali fiind PROSTIA si FLAMANZEALA (proprie si individuala)**. Cum facem asta?

Fiti sinceri cu voi insiva 1 minut, ganditi-va la defectele, piticii pe creier sau poate lucrurile pe care le pretuiti cam mult sau cam des, si daca va infloreste un zambet in coltul gurii.... evrika! Iata aspectul de care, probabil, merita sa radeti si sa ii dati "locul cuvenit" in galeria prioritatilor personale. El va face sa fiti mai prosti sau mai flamazi decat ar trebui; tot el va impiedica sa va bucurati plenar de viata sau sa realizati mai mult.

Disclaimer:
*S-ar putea spune ca la capitolul FLAMAND, multi punem ambitii personale. Iar ambitia nu e un lucru rau, insa de la un moment dat, ea se poate transforma in "prostie". Deci, re-evaluarea periodica a ambitiilor e buna.
** Este un exercitiu individual prin care avem sansa ca 1 minut sa nu ne luam chiar atat de mult in serios. Nu e un exercitiu letal. Nu contine cafeina, nicotina sau grasimi. Pentru validarea exercitiului nu s-au facut teste pe animale, iar practicarea lui nu pune in pericol stratul de ozon, fauna marina sau padurile Amazonului.