Himera

Red Hot Chili Peppers - o trupa contrapunct

2012-01-07T10:47:00.007+02:00

Mai tineti mine Pop-Up Video? Emisiunea aceea care prin '96-'98 devenise show-ul cu cel mai mare rating al VH1? Mie mi-a placut grozav de mult, savuram de fiecare data micile pastile de trivia despre trupe si muzicieni.
Pentru ca vara lui 2012 se anunta, deocamdata, a fi vara Red Hot Chili Peppers in Romania, va ofer un buchet/bucket de Pop-Up info despre Kiedis, Flea si compania.

O parte din aceste informatii le puteti citi si in ultimul numar al revistei El Comandante. Revista o gasiti in cluburile El Grande Comandante, El Primer Comandante, El Dictator si in restaurantele La Historia - cu putin noroc si in parbrizul masinii daca parcati in zona centrului vechi ;) .

S-au numit initial Tony Flow and the Miraculously Majestic Masters of Mayhem insa si-au schimbat numele in Red Hot Chili Peppers si au pus samanta de scandal cantand in primele concerte aproapte goi. Adica imbracati doar intr-un ciorap pe rol de frunza lui Adam.

In cercurile fanilor se spune ca asteriscul rosu din logo ar reprezenta un anumit orificiu uman, in felul in care s-ar prezenta dupa consumul intens de ardei iuti. I se mai spune “Star of Affinity“, “Star of Infinity” si … “Angel’s Asshole“. Oficial, acesta informatie nu a fost niciodata confirmata.

George Clinton (amintiti-va de monstrii sacrii ai funk-ului… ), le-a produs cel de-al doilea album Freaky Styley si este unul dintre prietenii si sustinatorii indelungati ai trupei.

Dupa ce au castigat LA Weekly "Band of the Year Award" in 1986, Kiedis este dat afara din trupa ( pentru prima si singura oara) si realizeaza ca va trebui sa se lase de droguri pentru a continua sa cante. Dupa ‘vacanta’ la reabilitare, scrie versurile la ‘Fight like a Brave’, e primit inapoi in trupa si inregistreaza ‘ The Uplift Mofo Party Plan’.

Dependenda heroina a lui Hille Slovak's se termina previzibil si prost: acesta moare pe 25 iunie 1988. Kiedis, din nou pe heroina, paraseste orasul si refuza sa participle la inmormantare motivand ca situatia e onirica si suprarealista. Jack Irons (baterie) paraseste trupa, spunand ca nu vrea sa mai faca parte dintr-un grup in care prietenii ii mor; ceva mai tarziu se alatura celor de la Pearl Jam.

In 1988 John Frusciante se alatura grupului – despre el Flea spunea “ este un muzician extrem de talentat si cunoscator. El stie tot ceea ce nu stiu eu. Adica nu stiu nimic despre teoria muzicala iar el a studiat-o in exces, e un muzicial foarte disciplinat”. Dupa 20 de ani, incepand din 2008, Flea se apuca de invatat teorie muzicala, compozitie si trompeta la University of Southern California.

In 1992, Anthony Kiedis se imbolnaveste de febra Dengue dupa o excusie in Borneo. Pentru delicii sau convalescente sonore, de ascultat piesa Dengue Fever al lui Mulatu Astatke de pe coloana sonora a filmului “Broken Flowers’.

Primul lor succes commercial mondial, albumul ‘Blood Sugar Sex Magic’ se datoreaza si locatiei in care Rick Rubin, celebrul producator, l-a sugerat trupetilor: fosta resedinta a magicianului Harry Houdini. Kiedis, Flea si Frusciante decid sa ramana in casa pana la finalul inregistrarilor, mai putin Chad Smith (baterie) care, convins de faptul ca locul e bantuit, se inhama la naveta zilnica. Frusciante se amuza spunand "E clar ca locuim impreuna cu fantome, insa sunt foarte prietenoase. Nu simtim decat vibratii positive si foarte multa fericire oriunde am fi in aceasta casa’.

In 1995, dupa ‘demisia’ lui Frusciante (din nou droguri ), Dave Navarro (chitara, ex-Jane’s Addiction) este prezentat publicului la Woodstock '94. Orisicum, Dave a fost putin vizibil deoarece cei 4 s-a imbracat in costume metalice reprezentand niste becuri imense.

Cine are copii sa si-i puna in video-clipuri. De exemplu, in 'Aeroplane' puteti sa o admirati pe Clara, fetita lui Flea, care alaturi de colegele de clasa care canta si sunt imbracate in.. aeroplane.

Cine nu apare in Beavis and Butthead, nu rezista anilor ’90? RHCP preiau piesa ‘Love Rollercoaster’ a celor de la Ohio Players si o reorchestreaza pentru lung-metrajul Beavis and Butthead do America.

Ultimul show al lui Navarro in RHCP si singurul concert din 1997 s-a consumat la Fuji Rock Festival, fiind intrerupt la piesa nr.8 de catre un taifun. Aici un scurt documentar, minutul 5:47 este nepretuit (priceless).

Piesa ‘Scar Tissue’ (Californication) le-a adus primul premiu Grammy pentru cel mai bun cantec rock. Piesa a fost cantata la ceremonie si a inclus un scurt jam session cu Snoop Dogg.

Anul 1999 vine cu alte bizarerii. La inceput, au refuzat sa cante piese de pe ‘One Hot Minute’ atragandu-si supararea unor fani si ostilitatea lui Navarro. La Woodstock 1999, au fost rugati de catre sora vitrega a lui Jimi Hendrix sa cante o piesa a regretatului. Au ales clasicul ‘Fire’ si n-a fost nevoie de nimic suplimentar pentru o razmerita care a distrus mai multe ATM-uri si mai multe tir-uri din vecinatate. In fine, dupa refuzul lui Kiedis de a canta intr-un turneu European alaturi de Mr.Bungle, trupa lui Mike Patton (ex. Faith No More), acesta din urma i-a ironizat copios printr-un concert ‘tribut’. N-au lipsit ridiculizarea miscarilor lor scenice, Patton imitand gestica si vocea lui Kiedis, precum si ‘injectarea’ cu heroina. Probabil ca a durut, Patton este bine pregatit la acest capitol.

Printre piesele RHCP in care nu veti auzi deloc tobe se numara 'Road Trippin' de pe Californication, 'Pea' de pe One Hot Minute si 'If' de pe Stadium Arcadium.

Videoclipul piesei 'Californication' este sub forma unui joc video si e inspirat din: 'Tomb Raider', 'Grand Theft Auto', 'Crazy Taxi', 'SSX', 'Resident Evil' sau 'Donkey Kong'. Chiar si versurile fac referire la elemente de cultura pop precum 'Star Wars', 'Star Trek', 'Celebrity Skin Magazine', Kurt Cobain si ‘Station To Station'-ul lui David Bowie.

In 2002, baietii lanseaza 'By The Way' si primul single ‘Dani California’ devine cel single-ul lor cu cea mai rapida vanzare, debutand pe locul 1 in Modern Rock Chart, locul 6 in Billboard Hot 100 si obtinand numarul 2 in Marea Britanie. Video clipul face o trece in revista a multor stiluri: rockabilly, British Invasion, psychedelia, funk, glam, punk, goth, hair metal, grunge si propriul lor stil, ca o derivata a tuturor celorlalte.

Penultimul album ‘Stadium Arcadium’ trebuia sa fie initial o trilogie de albume lansate la o distanta de 6 luni unul de celalalt. In final din cele 38 de piese inregistrate au pastrat 28 iar pe restul le-au inclus in diverse B side-uri..

Videoclipul single-ului Hump de Bump de pe Stadium Arcadium a fost regizat de actorul de comedie Chris Rock. Ultimul album ‘I’m with you’ a fost lansat in 2011 si pana in prezent au avut pana in prezent 2 single-uri ‘"The Adventures of Rain Dance Maggie’ si ‘Monarchy of Roses’. Pentru lansarea celui de-al treilea single, The Peppers si-au rugat fanii sa voteze iar rezultatul a fost ‘Look Around’ (de vazut la inceputul lui 2012). Singura exceptie este Brazilia unde s-a votat si deja se asculta intens ‘Did I let you know'. E prima situatie in care o trupa de calibrul lor, cere si ia in serios parerea fanilor in privinta viitorului single.

Cabron, see ya at the concierto!

Licitatiile de arta

2011-12-21T21:22:00.001+02:00

Va invit sa cititi noul meu articol, in nou numar al Revistei Arte si Meserii. Sectiunea Business si Cultura, pagina 90.

Manic Street Preachers - o scurta biografie

2011-12-18T19:00:00.004+02:00

(articol aparut in revista El Comandante - nr.3 / decembrie 2011)

Daca pana spre finalul anilor '80 cand te gandeai la Tara Galilor spuneai Tom Jones sau Shirley Bassey, lucrurile s-a schimbat iremediabil atunci cand Manic Street Preachers, sau pe scurt (the) Manics au inceput sa scrie istorie cu dungi pronuntate de dermatograf, mesaj social-politic a la The Clash si mariaj stilistic inedit intre cazonul guerrilleros si fecundul androgin britanic . Proveniti dintr-un fost orasel minier cenusiu si pustiu, cu ape verzi-slinoase-otravite si cu o memorie colectiva inca sangeranda in urma revoltelor miniere dur reprimate de catre guvernul Thatcher in ’85, the Manics au avut intotdeauna microbul revoltei in muzica lor

Cine sunt ei? James Dean Bradfield, baiatul de treaba la chitara/voce, Nicky Wire androginul sensibil la bass, Sean Moore tobosarul taciturn si Richey Edwards poetul instabil la chitara.

Nu intotdeauna luati in serios, ba chiar luati peste picior de catre presa londoneza care ii vedea ca pe niste provinciali frustrati si cu o imagine de cocote socialiste, the Manics au intrat in atentia marelui printr-un eveniment bizar. In 1991, la finalul unui concert de la Norwich, jurnalistul Steve Lamacq (NME) a intrat intr-o disputa cu membrii trupei acuzandu-i de lipsa de autenticitate. Ca replica Edwards, intr-un moment de maxima frustrare, si-a ‘scris’ cu o lama de ras pe antebrat cuvintele ‘4REAL’. Lamacq a ramas socat, Edwards a ratat la milimetru o artera si a avut nevoie de 17 copci. Sase zile mai tarziu trupa semna cu Sony.

Astfel, in februarie ‘92 iese 'Generation Terrorists' despre care tot Edwards spunea “Am vrut sa semnam cu cea mai mare casa de discuri, sa vindem albumul de debut in 20 de milioane de exemplare si apoi sa spargem gasca. Get massive and then just throw it all away". Trupa a vandut 250.000 de exemplare si a avut 6 single-uri printre care 'Motorcycle Emptiness' si 'Motown Junk' . Si nu s-au despartit. In ’93 apare Gold Against the Soul, album care altereaza sound-ul a la Appetite (Guns) cu influente grundge iar versurile incep sa capete nuante de melancolie introspectiva. Intre timp, problemele lui Richey Edwards se agraveaza (scade in greutate, se intetesc episoadele de betie crunta si automutilare, este primit intr-un sanatoriu).

Travaliul disperarii lui Richey este documentat in super-albumul din ‘94 'The Holy Bible', printre primele versuri fiind si urmatoarele: “"I eat and I dress and I wash and I still can say thank you/Puking, shaking, sinking/Can't shout, can't scream, I hurt myself to get pain out". In ciuda faptului ca albumul este aclamat atat de public cat si de critici, inevitabilul era pe cale de a se produce.

Pe 1 februarie ’95, Richey paraseste fara preaviz hotelul Embassy din Londra pentru a nu se mai intoarce niciodata. Actele si portmoneul sunt gasite in apartamentul sau din Cardiff iar peste doua saptamani masina sa este gasita langa Severn Bridge, un loc cunoscut pentru sinucigasi. Desi corpul sau nu a fost gasit iar colegii de trupa ii pastreaza in continuare cota parte din incasari, intr-un final familia sa l-a declarat in 2008 “presumed deceased’.

Lipsiti de ideologul-trupei si principalul textier, the Manics se reinventeaza cu 'Everything Must Go', de pe care avem marele hit ‘A design for life’, o piesa despre furia proletara care isi ineaca lipsa de scop in betie: ‘Libraries gave us power (puterea este in cunoastere n.a.) / Then work came and made us free ( vezi Arbeit macht Frei n.a.)/ ... / We don’t talk about love, we only want to get drunk’. Trupa isi adjudeca in acelasi an de gratie 1996, 2 premii Brit Awards: Best British Band si Best Album.

Succesul mondial pentru Manics vine in 1998 cu albumul ‘This is my truth, tell me yours’. Primul single, devenit si primul no.1 al trupei este ‘If you tolerate this then your children will be next’, o piesa care evoca razboiul civil spaniol si ofera o contrapondere slow-motion dar la fel de puternica ca si mesaj ca si “Spanish Bombs’-ul celor de la The Clash. Albumul a mai inclus si piese precum ‘You stole the sun from my heart’, ‘The Everlasting’ si “Tsunami’.

Anul 2001 ii gaseste pe Manics intr-o tumba mediatica de proportii: devin prima mare trupa vestica de rock care canta in Cuba la Karl Marx Theater si se intalnesc cu Fidel Castro. La putina vreme dupa aceea, urmeaza al saselea album de studio ‘Know your enemy’ care contine single-urile ‘Ocean Spray’, ‘So why so sad’ si ‘Found that soul’. Urmeaza albumul nr.7 ‘Lifeblood’ si apoi mult aclamatul ‘Send away the tigers’ intrat direct pe locul 2 in topul vanzarilor de albume din Marea Britanie. Primul single de pe acesta, ‘Your love alone is not enough’ este in colaborare cu fabuloasa Nina Persson de la The Cardigans – urmeaza single-urile ‘Autumnsong’ si ‘Indian Summer’.

Cel de-al 9-lea album, lansat pe 18 Mai 2009, ‘Journal for plague lovers’ contine versuri scrise de Richey Edwards si a primit referinte pozitive din partea criticilor fara a fi un success comercial rasunator.

Ultimul album al celor de la Manics ‘Postcards from a young man’ este precedat de single-ul ‘(It’s not war) Just the end of love’ lansat pe 16 iulie 2010 – o alegorie a unei finale de turneu de sah din anii ‘70. Albumul contine deasemenea colaborari cu Ian McCullogh, Duff McKagan si John Cale. Anul acesta, la final de octombrie a aparut colectia de single-uri National Treasures, un greatest hits complet al galezilor. ‘This is the day’ este single-ul ce acompaniaza compilatia, o melodie plina de vitalitate in care vocea lui Bradfield isi arata din nou clasa. Citatul de final vine de la Nicky Wire, care atunci cand a fost intrebat de ce trupa lanseaza aceasta compilatie, a raspuns 'Este doar sfaristul unei ere. Nu sfarsitul unei trupe. Vom disparea pentru o bucata buna de timp’.

Batalia pentru Rosia Montana – Episodul Facebook

2011-11-09T00:42:00.004+02:00

Ce are de castigat RMGC-ul prin desfasurarea de forte pe Facebook? O cale de intoxicare (si) a generatiei pasionata de reteaua sociala, o alternativa de a aduce trafic (sic) pe site-urile afiliate lor, perpetuarea impresiei (e doar o impresie) ca proiectul lor ORICUM se face?

Ei bine, probabil toate si nu numai. Vreau sa afirm ceva inca de la inceput. Romania nu mai e chiar tara lui Papura-Voda iar societatea civila se trezeste. De fapt, rezistenta fata de proiectul cianoid a generat cea mai mare emulatie la societatii civile de la revolutie incoace. Cine cedeaza primul, acela pierde.

Dar sa vedem, prima data, prezenta oficiala a pe Facebook a ‘Proiectului Rosia Montana’. Dupa neverosimila ‘Da like la Proiectul RM’ (de unde atata cumintenie?), a urmat ‘Sustine-o pe Coco (si implicit pe noi’). Eu zic sa nu profitam de minori si sa nu dam satisfactie majorilor pentru care contul bancar tine loc de coloana si printzipuri. Sau pur si simplu sunt jalnici la fundraising. Ultima gaselnita joculet (tot pe FB) Orasul Minier – Intra in joc si afla cum poti sa dezvolti o comunitate miniera prospera. Actiune: Hide this Ad – Reason: Offensive. Pai asta e investitie? Va rog domnilor, macar o varianta moderna de Pocahontas care isi da seama ca padurile si muntii in care a crescut n-au o valoare mai mare decat niste ghiuluri si contribuie activ, profitabil si tenace la transformatul lor in praf si pulbere. Ar fi mai inspirational si relevant, nu?

Prezenta neoficiala, minerii prosperi de net subterran: Postacii RMGC. Creati initial prin subsoluri de Kisselef si redescoperiti ulterior ca amploaiati goldisti, acestia sunt de 2 categorii: unii coninteresati, altii pur si simplu naivi. Sa ne intelegem, nu exista sustinatori virulenti ai proiectului care sa nu fie cointeresati si nici ‘cetateni ingrijorati’ naivi care sa stea cu orele pe net, vanand articolele contra RMGC, fiind locate prin tari precum si ascuzandu-si cu sarguinta IP-urile. Partea grozava este ca nu exista postaci creativi. Poate singurul department creativ din RMGC este PR-ul, restul sunt capabili doar sa dea copy/paste la script-urile primite si sa repete la nesfasit aceleasi minciunele: gogoasa mineritului responsabil, nasul lung al locurilor de munca si al ‘bunastarii’, ecologizarea zonei etc. Daca la filmele americane, poti sa intrevezi fara mari dificultati deznodamantul, in cazul lor mergi la sigur cu ceea ce vor posta. Pacat ca nimeni nu ma plateste pentru asta, demult mi-as fi facut vacanta dorita in Noua Zeelanda (sic). Ma intreb cum este evaluata performanta lor, inafara de numarul de postari in care se mimeaza ‘cetateanul ingrijorat’. Ar trebui sa fie si mica creativitate la nivel de fraza – cu conditia nemodificarii sensului ei.

Indiferent de forma, prezenta goldistilor pe Facebook este asemeni unei gripe care recidiveaza. Este deopotriva enervanta, obositoare si lipsita de haz. Mesajele lor sunt gogosi, iar cei care decid sa isi vanda constiinta (de la artisti si sportivi pana la oameni politici) isi restrang existenta la stratul de glazura atragatoare pusa din belsug peste o mizerie bine coapta. Stiu ca ei vor continua sa incerca sa te convinga si ca vor fi insistenti. Tu cum te feresti de minciuni?
In fond, cine cedeaza primul, acela pierde.

(Articol aparut in Revista El Comandante, nr.2/2011)

Despre toate cele emotionale, nimicuri esentiale si tatuaje (Dialoguri in mare parte)

2011-10-10T16:12:00.002+03:00

Interviu cu Oana Radu, in Revista Arte si Meserii nr.7 pagina 95.

Interviu Vlad Grigorescu

2011-07-14T21:26:00.001+03:00

in e-revista Arte si Meserii nr.6 pagina 100

Interviu MC Norzeatic in RAM nr.5

2011-04-09T16:26:00.002+03:00

Titlul spune tot. Check Revista Arte si Meserii, pagina 40 pentru lenesi

Iert dar nu uit

2011-01-26T00:51:00.001+02:00

Astazi am citit in revista Elle, numarul din ianuarie, un articol al binecunoscutei Mihaela Nicola (Ogilvy, The Group). Dansa porneste de la o intrebare serioasa: "Ce ne facem cu trecutul rusinos? Il penalizam sau il ignoram si ne indreptam atentia catre lucrurile pozitive?". Desigur dintr-o dihotomie care nu mai e musai de actualitate, Mihaela alege progresul, pozitivismul si buna intentie insa modelul menit sa ii valideze punctul de vedere este mai mult decat stupefiant: Constantin Balaceanu-Stolnici http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_B%C4%83l%C4%83ceanu-Stolnici .

Mihaela Nicola ii face un portret cvasi idilic, e unul dintre ultimii boieri si oameni de vita nobila, spune dansa, un mare caracter etc.

Ei bine, acest domn a fost nu de mult un vajnic TOVARAS. Informator al Securitatii, dat in vileag de CNSAS, tovarasul actualmente fripturist si membru prin diverse comitete si comitii, lucra sub numele de cod "Laurentiu' si a spionat in strainatate, printre altii pe Regele Mihai si Ion Ratiu. Ceea ce pune cireasa pe tort si il face de-a binelea abominabil este complicitatea la asasinatul lui Vlad Georgescu, fostul director al Radio Europa Libera. 'Laurentiu' a furnizat planuri complete ale casei lui Georgescu, casa in care directorului Europei Libere s-a stins in urma unui cancer galopant, probabil iradiere.

Cititi articolul : http://old.cotidianul.ro/balaceanu_stolnici_complice_la_asasinatele_de_la_europa_libera-36289.html

Se spune ca 'Cine isi uita istoria, e condamnat sa o repete'. Da, sunt pentru a ne uita in viitor, in a extrage ceea ce este bun din trecut, insa unele lucruri NU TREBUIE UITATE; macar de dragul generatiilor viitoare, daca pentru noi sunt lipsite de importanta.

Cu siguranta nu pentru toata lumea sunt lipsite de importanta. Pentru mine cu siguranta nu. Pentru ca eu imi propun sa NU UIT.

Dezamagitor, d-na Nicola, foarte dezamagitor.

Lansare RAM nr.2

2010-08-22T15:33:00.004+03:00

Lume, lume,

Poftiti la lansarea numarului 2 din Revista Arte si Meserii !

Un numar pe cat de estival ar putea parea, pe atat de consistent si all-season este.
Ca si party-ul de lansare de vineri 27 august de la Tago Mago: filme, muzici si intrare libera nu doar pentru domnisoare.

Detalii si confirmari imprieteniti-va pe feisbuc cu Asociatia Paspartu sau Revista Arte & Meserii si dupa aceea trebui doar sa dati 'like'.

Be there, even if square!

Cu presa'n cianura

2010-08-20T22:21:00.005+03:00

In regula... O parte a presei si-a pierdut credibilitatea politica (ca sa fim gingasi) in 2009 prin afilierea vadita cu unele partide politice. Pentru 2010, in lumina articolului RMGC duce sefii de presa in Noua Zeelanda, intrevad un fenomen similar, macar (tot gingas spus) la rubricile Social, Economic si Anchete. Astept cu deosebit interes, luarile de pozitie impartiale ale temerarilor excursionisti romani pe taramurile de la antipozi.

Ma grabesc sa fac 3 precizari vadit rautacioase:
1. oamenii nostri de presa nu pleaca sa cucereasca vreun pisc sau sa cerceteze stratul de ozon.
2. Ei deja sunt cuceriti.. de banii si favorurile RMGC.
3. Si nu mai sunt ai nostri ci ai lor.

A+B=C

2010-08-18T06:45:00.004+03:00

Citesc in dimineata aceasta un scurt articol despre Raed Arafat si imi cad ochii peste urmatorul comentariu:

'Un pagan musulman! Omul acesta s-a infiltrat printre noi ca sa corupa spiritul ortodox al romanului! Trebuie alungat cu pietre, altfel va atrage mania Domnului asupra noastra. Gandi-tiva ce ar zice Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Horia daca ar stii ca ne-am dat pe mana paganilor!'

In concluzie: mult prea putina scoala, mult prea mult ortodoxism taliban... suficienta prostie si intoleranta.

Oferta politica pentru Europa de Vest. Neseriosii sa se abtina.

2010-08-10T22:04:00.001+03:00

Din Romania, cea mai grozava 'Carpathian Garden' (nu suntem singura dar oricum nu recunoastem), va prezentam oferta politica pentru orice partid din Europa de Vest care, in prag de alegeri, isi ia in serios sansele de a castiga electorat. Oferim cetateni romani de origine rroma sau neaosa, plini de creativitate si pofta de nazbatii. Asiguram implementare ireprosabila a gainariilor (la cererea beneficiarului servim si fapte penale mai grave). Deasemenea, pentru o acoperire media corespunzatoare, clasa politica ofera balbaieli autentice si neasumari integrale, perfect asezonate cu accentul vadit balcanic. Referinte si recomandari: Italia si mai recent, Franta.

Mai ceva decat...

2009-10-15T22:16:00.000+03:00

De la copilarescul "fratele meu e mai tare/grozav/destept decat al tau" va propun o serie de MAI CEVA DECAT.... venite mai spontan decat fortat :-) :

- Mai Rafinat decat Oprescu
- Mai Stilat decat Becali
- Mai Popular decat Antonescu
- Mai Spontan decat Geoana
- Mai Cinstit decat Iliescu
- Mai Jucator decat Basescu
- Mai Evreu decat Adam Sandler
- Mai Eco-Friendly decat RMGC
- Mai Zen decat Ozzy
- Mai Cuvioasa decat Parascheva

mai veniti si voi cu altele...

Cine este in spatele www.spunesitu.ro?

2009-09-13T23:07:00.003+03:00

www.spunesitu.ro

Site-ul este al INCOR, care este fondat de Emil Constantinescu, care la randul lui a avut Actiunea Populara, care la randul ei a fuzionat cu PNL. Campanie media masiva fara a se pune pe tapet owner-ul. Dar bani multi. Verdict: PNL. Personal: n-am o problema cu capitalizarea pe nemultumiri norodului, am una cu lipsa de transparenta (inclusiv ca mica smecherie de campanie).

Principele Radu s-a retras din cursa pentru Cotroceni (si datorita mie)

2009-09-06T20:10:00.001+03:00

Da, chiar asa s-a intamplat.

Normal ca am fost suparat pe decizia dansului de a-si retrage candidatura. M-am simtit dezamagit de faptul ca mi-am ratat sansa de a vota, dupa niste ani buni, in cineva in care cred cu mana pe inima. Probabil voi da un vot circumstantial in turul 2, alegand ceea ce mi se va parea a fi raul mai mic. De acest gen de vot speram sa scap: votul raului mai mic. In final, mi-a parut rau ca un vis atat de frumos, incurajator dar si insuficient statistic (cel putin aparent), se termina in maniera aceasta.

In fine, dupa acest sirag de ganduri, uitandu-ma pe site-ul principelui, am citit declaratia de presa. Ma loveste fraza care suna ceva de genul ‘reprezentatii clasei de business/corifeii societatii nu au inteles mesajul meu”. Este clar, principele a renuntat la cursa prezidentiala datorita penuriei de resurse – financiare dar si umane. Este unicul si decisivul motiv.

Dar cum poti sa spui ca nu ai sustinere cand sondajul spune 12%? Sustinere este un cuvant cu semnificatii largi, variind de la politicoasa incurajare, trecand prin adeziunea la un set de valori si terminandu-se cu activism (in sensul pozitiv). Opinia mea, plecand de la cum am inteles si am decis sa pun in practica sustinerea, este ca mare parte din cei 12% au fost mai mult spectatori decat actori. Iar eu am fost unul dintre actori.

Pe scurt, povestea este asa:

Fiind “consummator” de Facebook, am dat click-urile de rigoare la pagina Principelui.Acum 3-4 saptamani, primind a 4-a oara mail-ul de la staff-ul de campanie al Principelui Radu, am aflat ca este nevoie de voluntari pentru strangerea de semnaturi. M-am prezentat la sediul de campanie, am vorbit cu Roxana Nica, am primit materiale si am convenit ca cel putin 1-2 weekenduri voi fi la cortul din Obor pentru strangerea de semnaturi. Am primit si materiale printate si pe mail. Nu am onorat promisiunea, motivele sunt, in acest moment, prea putin importante. Imi aduc bine aminte ca Roxana se plangea de faptul ca are “abandonuri” intre voluntari desi toti vin foarte entuziasti. Ce ironie, m-am incadrat si eu perfect in tipar. Da, imi este rusine - acesta este motivul principal pentru care scriu.

Iata cum, cu toata buna intentie, lipsa mea de actiune a contribuit putin , dar a contribuit la penuria de resurse care a pus punct candidaturii Principelui. Iata cum, cu chestiuni mici dar multe, ajungem la mari dezamagiri. Iar in acest caz, dezamagirea nu este fata de persoana Principelui.

Cred ca e foarte facil sa ne suparam, sa acuzam ca “ni s-a luat jucaria” sau sa presupunem motive absconse retragerii – in fond, ne jucam de-a oamenii maturi si rationam infantil. O campanile la presedentie nu se sustine cu doar aplauze, comentarii inflacarate pe blog, adeziuni si click-uri. Au fost semnale din partea Principelui cu saptamani inainte de anunt, dar cumva ma gandeam ca “se va rezolva cumva”. Si asa a fost, doar ca nu cum mi-as fi dorit.

Concluzii personale:
1. Orice idee buna ca sa prinda viata trebuie sustinuta, in primul rand cu fapta si abia apoi cu vorba.
2. Daca astept ca fapta sa fie facuta intotdeauna de altii, sunt cu un pas mai aproape de propria deceptie.

Mudra, gestica simbolica orientala

2009-08-23T17:45:00.003+03:00

O mai veche pasiune de-a mea este gestica si am savurat cartile lui Peter Collet si ale unuia care isi spune Mr. BodyLanguage (nu am mai facut efortul de a mi-l reaminti). Am gasit un articol succint dar interesant despre Mudra, gesturi simbolice facute cu mainile si avand originea in Orientul Departat. Le regasim nu doar in iconografia hindusa/budista dar si in arte martiale sau coregrafice.

Iata si articolul cu pricina.

You know you're EASTERN EUROPEAN when.....

2009-07-05T17:49:00.000+03:00

(sursa: de pe grupul ononim din Facebook)

1. Your neighbour comes over every day uninvited, for coffee.

2. You start your day with a cup of coffee and a cigarette

3.You are standing next to the two largest suitcases at the airport.

4.You arrive one or two hours late to a party - and think its normal.

5.All your children have nick names, which sound nowhere close to their real names.

6.You know someone with 20 kids

7.You talk for an hour at the front door when leaving someone's house.

8.You have lace curtains.

9.You have lace tablecloths.

10.You have rugs covering every inch of your house.

11.Your mom tells you you're too skinny even though your 30 pounds overweight.

12.You have curtains hanging across every doorway.

13.You know someone that married his girlfriend of 2 months.

14.Your house is full of medicine from your old country and it’s probably all illegal here.

15.You and your friends have ever been kicked out of a restaurant or recreational park for being too loud or rowdy.

16.You dont know how to use a dishwasher b/c u are the dishwasher.

17.You have a vinyl tablecloth on your kitchen table.

18.You use grocery bags to hold garbage.

19.Your dad ever butchered a pig or lamb.

20.Your mom ever chased you with a rolling pin or a broom telling you to stop so that she could hit you.

21.You're twenty years old and your parents are trying to send you back to your country to get you married cause your old.

22.Getting married at 18 is normal.

23.Getting married at 16 actually happens.

24.You don't use measuring cups when cooking.

25.If you don't live at home, when your parents call, they ask if you've eaten, even if it's midnight.

26.When your parents meet strangers and talk for a few minutes, you discover you're talking to a distant cousin.

27.Your parents don't realize phone connections to foreign countries have improved in the last two decades, and still scream at the top of their lungs when making foreign calls.

28. It's "normal" if your wedding has 600 people.

29.You dont know half the people at your wedding cuz your parents invited them.

30.Your family owns a coffee grinder..and a nut grinder

31.Your 15 year old sister can out-drink any American guy.

32.You work out six days a week, but somehow you dad whoops your ass in like five seconds after he comes home from a thirteen hour day from the bakery / factory / food business.

33.You own a leather jacket.

34.You drive a nicer car than your parents.

35.Your dad carries around enough money to buy a car.

36.You have all brand new appliances in your kitchen but your mom cooks in the basement with the stove from your old house.

37.You are prohibited from speaking English in you own home.

38.Your parents have gone on vacation ONCE and it was to your home country.

39.Your church has a fully loaded bar

40.If you are a girl and not married by the age of 20 you are an old maid

41.You base your whole life on the fortune in your coffee cup

42.The head of a pig with an apple in its mouth is looked upon as a delicacy

43.Your parents still prefer to buy cassettes instead of CDs.

44.Your friends' parents talk to you like they're YOUR PARENTS too.

45.You are adored the first 10 years of your life, then treated like a complete idiot until you get married.

46.Your car costs more than your college education

47.You drive a Honda (or, in the EXTREME worse case a Nissan), and your windows are tinted to twice the legal limit

48.Your parents have computer "experience" for 8 years already on the resume, yet they been in US for only 4...

49.You’re actually nodding and laughing at most of these things

50.You’re a proud Eastern European and pass this on to your European friends..

51.There are no vegetarians in your family because they have all died off

52.You have been able to buy cigarettes or alcohol for family members as early as age 7.

53. Even better you‘re 6 and your father sends you out to buy him cigaretts and beer.

54. You have 17 consonants and 2 vowels in your last name.

55.Your parents tell you that they walked to school in 7feet of snow with no shoes on.

56. A loaf of bread is eaten for lunch every day.

57. you take your shoes off when you enter the house, and every
family member has his/her own slippers (plus some extra for the guests)

58. your mother tells you not to sit close to TV, and not to use
cell phones, because you‘ll get a brain tumor.

59. You had to share a room until you were 21.

60. your mother tells you not to sit on the concrete slabs, or your balls/ovaries are going to freeze.

61. your mother threatens you with "oh, just wait til ur father gets home".

62. You begin and end most sentences with a curse word.

63. Your father refers to all politicians as "scum" and "criminals".

64. You know how to party with the family.

65. You're the only one in the room laughing, because you know all this is true!

RMGC - platim cianura si muntii rasi!

2009-06-17T23:33:00.002+03:00

Nu inghititi gogoneaua de la Rosia Montana Gold Corporation!

Ia priviti cum Bogdan Naumovici nu se lasa.... laser frate!
http://www.youtube.com/watch?v=YJ0oc2t5nZU

Stinge lumina

2009-03-27T13:04:00.002+02:00

Daca urasc Orgoreynul?

2009-01-04T10:48:00.004+02:00

" - Daca urasc Orgoreynul? Nu, de ce-as face-o? Cum poti sa urasti o tara si sa iubesti alta? Tibe vorbeste despre asemenea lucruri, eu n-am abilitatea lui. Eu cunosc oameni, orase, ferme, dealuri, rauri, stanci. Stiu cum toamna, razele amurgului scalda un luminis pe o colina. Dar ce rost are sa inconjuri toate aceste lucruri cu o granita, sa le dai un nume si sa te opresti cu iubirea acolo unde numele inceteaza? Daca iti iubesti tara inseamna sa urasti ne-tara? Atunci nu-i bine. E o simpla iubire de sine? Asta-i bine, dar nu trebuie sa faci din ea o virtute sau o profesiune... Asa cum iubesc viata, iubesc si dealurile domeniului Estre, insa genul acesta de iubire nu are o frontiera a urii. Iar dincolo de asa ceva sunt ignorant, sper .."

Ursula K. LeGuin "Mana stanga a intunericului"

Evlaviometru

2008-12-07T19:00:00.010+02:00

Ladies and gentlemen,
Animals of all ages,

O carte interesanta, care vorba lui Julian Barnes "should be read from atheist to monk" este The GOD Delusion de Richard Dawkins.

Pentru cei interesati, iata un copy/paste al unei grile de masurare a credintei / necredintei. Macro si sociologic vorbind, eu as paria pe Romania agnostica (nivelul 3).

Nivelul 1
Teism puternic. 100% probabilitate a existentei lui Dumnezeu. Vorba lui C.G. Jung "Eu nu cred, eu stiu"

Nivelul 2
Probabilitate mare insa mai putin de 100%. De facto teist. "Nu pot avea maxima certitudine, dar cred cu tarie in Dumnezeu si imi traiesc viata pe premiza ca el exista"

Nivelul 3
Mai mare decat 50 % probabilitate insa nu cu mult peste aceasta cifra. Agnostic inclinand spre teism. "Sunt destul de nesigur insa prefer sa cred ca totusi exista"

Nivelul 4
Exact 50 %. Agnostic impartial. "Existenta sau non-existenta lui Dumnezeu este echiprobabila"

Nivelul 5
Mai putin de 50% insa nu cu mult sub aceasta cifra. Agnostic inclinand spre ateism. "Nu stiu daca exista Dumnezeu si sunt mai degraba sceptic in acesta privinta"

Nivelul 6
Probabilitate mica dar mai mult decat zero. De facto ateist. "Nu pot stii cu certitudine, dar cred ca existenta lui Dumnezeu este improbabila si imi traiesc viata pe premiza ca el nu exista"

Nivelul 7
Ateism puternic. "Stiu ca Dumnezeu nu exista si cu aceasta convingere a lui Jung, pot spune ca stiu ca nu exista"

BODD 4 - Desteapta-te sau detesta-te romane!

2008-12-01T11:15:00.008+02:00

Battle Off da Dome ieri seara in Suburbia cu amicul Solo. Foarte kultural si instructiv pentru cine n-a mai vazut asa ceva, mai putin pentru oamenii cu pudori verbale. Deci "Du-te ba"-ul Guerillei este valabil pentru finala BODD care, daca nu insel, va fi pe 7 decembrie.

Mi-au placut:
Kremlin - pentru inspiratie, rimedebine, ingeniozitate mentala
Pascal - pentru umor, ebrietate pozitiva si singurul care a avut curajul sa fie auto-ironic
Genial a fost freestyle-ul produs de cei 2 la final, infratirea moldo-ierbicola la maxim.

Au potential dar au "ars-o" in vulgaritati, la inceput gustate mai apoi huiduite:
Pytt - omul talentat dar cu un sictir care l-a si scos de pe scena
IBU - tot talentat insa prea incrancenat, incrancenat, incrancenat

Deasupra tuturor a fost juriul in special Dox, Rimaru si Stoe Toxxic, care desi la un moment dat, se uitau cu intelegere parinteasca asupra prostiilor debitate, au intervenit sa le reaminteasca copiilor ca scopul nu e sa se besteleasca, injure dibaci sau sa le pulseze inutil vena la tampla. Este miza, e adrenalina dar nu e cazul de transformat scena in latrina.

Remember cine sunt cantaretii de rap..

R.A.C.L.A forever!

Concurs, tzoagla si strut

2008-11-28T22:21:00.004+02:00

Concurs
http://www.naturalist.ro
- multumesc frumos juriului

Bicla sau tzoagla
de la http://www.lowriders.ro/

Strutz la gratar
tot de la baietii de la http://www.lowriders.ro/ ; multam fain - super treat!

si cu care ne vedem pe 30 seara la Battle Off Da Dome

The magic word is Rock'n Roll, man!

No comment ... whatsoever

2008-11-14T12:23:00.009+02:00

Although it seems unbelievable, this annual massacre takes place in the Feroe Islands that belong to Denmark . Too many people are unaware of this event that is supposedly organised, to mark the maturity of the young men that take part.

A completely barbaric act towards the Calderon dolphin, an intelligent and placid animal that usually comes near men out of curiosity.
Please take this message as an official petition to forbid events like this one.
SHAME ON DENMARK !

Reflectii animalice

2008-09-29T22:28:00.005+03:00

"Bai animalule!"
(un mos decrepit)

Din cand in cand e fascinant sa lasam de parte "umanitatea" si teoriile psycho-pop si sa privim aceasta frumoasa creatura, care este omul, dintr-o perspectiva animala. Pe acest criteriu, felul in care ii percepem pe ceilalti poate fi astfel:

Ca prada
Practic, nu exista fiinta pe aceasta planeta pe care omul sa o fi gustat macar. Din acest punct de vedere suntem niste gurmanzi desavarsiti. Din punct de vedere al poftelor, teoria si practica economica spune ca odata ce o nevoie este satisfacuta, apetitul nu scade ci se orienteaza asupra altor categorii de pofte. Mai mult decat atat, atunci cand ne creste leafa, creste si ponderea cheltuita pe altceva decat nevoi de baza. Daca rareori animalele ucid mai mult decat au nevoie, consumul nostru devine deseori mijloc de diferentiere intre indivizi. De exemplu la baieti, o masina puternica/tunata, atrage privirile si... ai mai multe sanse de imperechere. La fete, fondul de ten, tratamentele pielii, push-up-urile, nu fac altceva decat sa semnalizeze valoarea biologica a posesoarei. Finalitatea este tot perpetuarea speciei. Evident, nu in orice conditii... punand "gheara' tot pe un exemplar valoros si diferentiat. O prada, poate?
Ce poti prada / consuma la un om? Banii, nervii, nurii, timpul, tineretea, sanatatea, rabdarea etc. evident aceste lucruri nu se iau (in conditii uzuale) fara largul concurs al prazii. Lipsa acuta ne poate transforma in pradatori.

Simbioti
Echivalent al modernului spirit de echipa, dorinta de a oferi grija si de a primi un echivalent la schimb, ne califica ca potentiali simbioti. Simbiotii ne ajuta sa facem lucruri care altfel ar fi fie imposibile sau fie consumatoare (prea mari) de resurse. Mersul la frizer/coafor este un exemplu de simbioza temporara, in care out-source-am activitati unor indivizi specializati. Incepand cu animalul de companie si terminand cu partenerul de relatie, exista o gama larga de "servicii" pe care suntem pe care le putem tranzactiona. Daca mai includem in ecuatie si aspectele de dominatie/supunere, putem spune ca in asemenea cazuri simbioza nu este echivalenta cu o relatie de parteneriat - egalitate mutual acceptata in drepturi si obligatii. "Serviciile" se tranzactioneaza insa cineva are mai mult sau mai putin dreptul de veto. In situatia in care veto-ul este final sau radical, ca si in cazul domesticirii, el devine doar o forma de prada amanata.
La fel de interesanta este si simbioza care duce in diferite stari de dependenta. Altfel spus, e frumos de la ce plecam, insa care e directia in care mergem?

Competitori
O alta trasatura puternica imprimata in fiecare dintre noi este dorinta de competitie. Ea motiveaza, energizeaza, seduce. Probabil ca singura varianta de competitie profund umana este competitia cu noi insine. Nu intotdeauna e comoda, confortabila sau calduta, insa cu certitudine este printre putinele alternative de dezvoltare personala. Inclusiv in situatii de intreceri sportive, rezultatele celorlalti ar trebuie sa fie doar o cota pe care dorim sa o depasim, altfel ratam din start pozitionarea competitiva de calitate.

Paraziti
Acestia de principiu se culeg cu mare grija, ca sa nu scape, dupa care sunt distrusi fara mila. Lipsa de toleranta, de orice fel, are un magnetism crescut spre catalogarea altora ca si paraziti. De aici si pana la gasirea metodei ingenioase de starpire a "dusmanului", nu e decat o pauza creativa. La cimpanzei, deparazitarea anumitor zone inaccesibile ale corpului este facuta de alti cimpanzei - simbioti temporari. Povestea asta seamana putin cu diversele bisericute/simpatii care se mai creeaza in familii, comunitati sau companii, pentru a indeparta elementele nedorite, oamenii-toxici et.
Tot in materie de paraziti, cineva povestea odata despre "fluke in the head": si anume un parazit care altereaza comportamentul furnicii. Deoarece singurul loc in care parazitul poate procrea este stomacul vacii, furnica investata cu fluke-ul va urca la nesfarsit pe un fir de iarba - parazitul sperand in acest fel ca firul de iarba (cu furnica cu tot) va fi mancat de bovina. Comportament repetitiv, ciclicitate - in final, moartea pasiunii. Natural, nu ? :-)

Pradatori
Bun... aici sunt si multe si putine de spus. Pe cine percepi ca pradator sau cine te percepe in acest fel? :-)

Despre Voluntariat

2008-08-26T07:22:00.004+03:00

De ceva vreme ma implic alaturi de EcoAssist in activitati de ecologizare si imi place. Dupa o pauza de niste ani in care m-am concentrat aproape exclusiv pe cariera (nu e nimic de plans, dar nici de ras in asta), ma bucur ca traiesc intens si actual voluntariatul iar sentimentul primelor activitati de acest gen care dateaza de prin '96-'98 (Fundatia World Vision, cele 2 saptamani la Castelul Banffy de la Luncani/Aranyosgerend) a prins un nou contur si suflu.

Cateva idei despre voluntariat

Daca pe vremea Odiosului, voluntariatul era sinonim cu munca patriotica(cules de porumb, maturat curtea scolii) sau mici activitati de intrecere pionereasca ( "fiecare sa vina cu minim 10 kg de maculatura / "5 kg de castane"), a venit timpul sa facem "restitutio in integrum" sensului acestui cuvant. Voluntariat nu este claca pe feuda statului ci o actiune voluntara si individuala in folosul nostru si apoi al comunitatii. E naiv sa crezi ca vei salva lumea, insa e clar ca astfel oferi celorlalti un exemplu viu de implicare si solidaritate sociala. Voluntariatul isi pierde sensul atat timp cat este generat de o presiune fizica sau morala institutionalizata de tipul "voluntariat sau moarte", "esti ecologist sau la stalpul infamiei cu tine". Nu toata lumea poate/vrea/are resurse de a fi voluntar sau activist ecologic/social etc. si este bine ca e asa. Daca voluntarul strange gunoiul lasat prin paduri, este suficient pentru non-voluntar sa se gandeasca sa arunce mizeria picnicului la primul cos (si finalmente sa puna asta in practica).

Este voluntarul un santajist emotional? Cu certitudine da. Pe langa munca efectiva pe care o face in folosul sau si al comunitatii, el lucreaza la coarda sensibila: "nu e frumos sa poluam apele" sau "esti o persoana responsabila daca iti pasa de cei dezavantajati social".

Este voluntarul o persoana cu o atitudine usor atipica? Din nou da. Nu de putine ori mentalitatea romaneasca post-decembrista inseamna:
- consumerism turbat si risipa - generate pana la urma de lipsurile din perioada comunista
- lipsa de respect pentru spatiul public: "nu e al meu, de ce as face eforturi pentru ceva ce nu-mi apartine"
- reactie de sfidare la abordarea agresiva a generatiilor in etate: "asa sunt tinerii din ziua de astazi" deci "las' ca va arat eu babe nebune ce sunteti"
- fatalism mioritic "s-a intamplat", "asa a vrut Dumnezeu", "n-am avut noroc"
- milostenie doar la nivel verbal: "vai saracii din Maramures si Bucovina i-a lovit napasta cu inundatiile" - dar nu dau 1 leu la teledon sau un pachet la punctele de colectare a ajutoarelor
- vina/implicarea/responsabilitatea este intotdeauna a "altora": statul, conducerea, tiganii, bogatii etc.

O parte din principiile la care adera marea majoritate a voluntarilor, sunt urmatoarele:
- e important sa am grija la ce si cat consum, gandindu-ma in ce masura deseurile pe care le produc reintra in circuitul natural fara a produce poluarea si degradarea mediului
- sunt afectat de lipsurile din spatiul public: spatiul verde, aerul curat, privelistea placuta deci merita sa ma implic in a le obtine
- nu ma supar la criticile sau ironiile altora, deseori oamenii bine-intentionati nu reusesc sa-si transmita in mod corespunzator ideile - in aceste situatii merita inteleasa ideea si ignorata forma de exprimare
- bun sau rau, ceea ce se intampla fiecaruia este o consecinta a deciziilor pe care le ia - este las si iresponsabil sa dai vina pe factorii externi
- pot spune ca "imi pasa" atunci cand actionez in directia respectiva - altfel sunt vorbe goale si fariseism (si suntem satui de asa ceva, nu?)

Nu va pare atipic? Atunci aveti stofa de voluntari :-)

Cu drag,
Calin

Vanzare obiecte de arta pentru Ana Alesia

2008-08-09T08:58:00.001+03:00

http://green-charity.blogspot.com/

Vezi si www.ana-alesia.ro

Nu sta deoparte, implicate (mai nene :-D) !

Aiuristikon: Chitibus si putintica labartzeala

2008-08-08T19:26:00.009+03:00

Sunt suparat. Suparat pe o chestie. Stiti cum e momentul in care sunteti suparati pe ceva si nu vreti sa povestiti despre? Eee, cam asa, cam asa...
Dar chestiunea de a fii suparat pe o chestie devine un fapt public. Pai si normal, daca faci pe suparatul, mai subtil sau nu, lumea vede, te intreaba:
"Sper ca nu e ceva grav?" si raspunzi "Aaa, nu. Cum sa fie grav? Eu sa ma supar la chestii grave? No way Jose!" Mda, ne cam suparam din nimicuri. Voi nu sunteti asa? Eu as fi, cam suficient cat sa ma sui pe Casa Poporului si sa strig in gura mare:
"Lume, Lume. Putintica rabdare in trafic. Asa... scoate si tu frate masina din viteza, sau te-ai suparat si tu? Fratilor, oameni buni si drepti, sunt un suparacios. Da, este adevarat. Si nu unul comun. Nu, nu.. EU ma supar din nimicuri. Da, iubesc nimicurile si sunt un chitibusar declarat! Dixit!"
Multi pot spune "Eh, inca unul, avem destui din astia". Multumesc de apreciere si spun "Pentru putin... pardon, nimic". Dar adevarul este, ca nu ma voi inscrie niciodata in vreun club de chitibusari. Chitibusareala mea este independenta, extraordinara. In afacereza, this is executive kitzibushareallah. Fleacurile sunt viata mea, iar cel putin atat timp cat ele sunt centrul existentei, e clar ca o faci responsabil si profesionist.
Daca apreciati independenta, vedeti in orice persoana independenta (nu vorbesc de Oprescu, evident) un om vajnic, care prin forta bratelor / neuronilor a reusit sa ajunga unde doreste facand ceea ce doreste, iubiti si chitzibusarii independenti. Nu sunt mai prejos oricum decat oamenii cu vederi foarte largi. Iar cei cu vederile cele mai largi sunt labartzatzii independeti. By the way, nici ei nu se inscriu in cluburi - nu i-ati nimerit... hihi

Ok, partea urmatoare este pentru favoritii mei. Oamenii pragmatici, care se intreaba:
"Bun dar ce vrei sa spui cu asta?"
"Daca esti chitibusar inseamna ca te potrivesti cu sarcinile de rutina?"
"Te ajuta in viata sa fii chitibusar si cum mai exact?"
"Care sunt KPI's-urile unui chitibusar?"
"Cum identifici abilitati de chitibusar sau de labartat la cineva?" (vorbitul in intelectualisme nu este un indicator, mare atentie la neatentie!"

Chitibusarul vorbeste des in diminutive, terminand cuvintele cu -ica, -uta, -ita, -el, -sor, -as . E alintos, dragalas.
"Puiut, nu vii sa facem nanica?"
"Hai sa bem un vinisor si apoi sa gustam un mititel"
"Mi s-a facut nitzica somnic, adu si RedBull-asul acela"
ciorbica, maslinica, castravecior, mustarel, patut, caldut, paturica, chivetica, babetica, lingurita, laptoput, promovarica, directoras, echiputa... (pardon)

Labartatul face opusul:
halca, ghiolban, barosan, bogatan, castronoi, coscogeamite, burtoi, banet, masinoi, dorohoi ... si multe nume care se termina in balls without a C: Porumboiu, Gavriloiu, Saftoiu, Mihalcioiu, Calinoiu.

Persoanele echilibrate sunt, potrivit celor mai reputate voci din domeniu, cele care reusesc sa imbine ambele tendinte intr-o maniera armonioasa, pastelata si catifelata. Ma opresc aici si va urez:

Bunatate de norocel!
Sa va dea Doamne-Doamne o caruta de sanatate!
Hai sictiras ca am capoiul cat o banitza.

Ana Alesia

2008-07-05T08:51:00.000+03:00

From: Florian Simonca <florian1_22@yahoo.com>
Subject: doar 2min va rog
To: florian1_22@yahoo.com

Va rapesc doar 2min pentru a va ruga sa cititi povestea nepotelei mele.

Este o fetita frumoasa, a carei venire pe lume a fost asteptata cu mare bucurie. Linistea si fericirea ce ar trebui sa domneasca intr-o astfel de familie iubitoare sunt insa pe nedrept umbrite: Alesia este grav bolnava si are nevoie de tot sprijinul si de gandurile noastre optimiste.

Numele ei este Anghel Ana Alesia ( http://aaa-alesia.blogspot.com/ ) si are doar 1 an si 9 luni.

La varsta de numai 4 luni a fost diagnosticata cu SMA1 - Amiotrofie Spinala de tipul 1, cea mai grava forma a bolii ( http://psilvia.go.ro/Amiotrofie%20spinala.htm ).

Nu cu mult timp in urma a suferit un stop cardio-respirator si de atunci nu mai poate respira singura, ci numai cu ajutorul unui ventilator pulmonar.

In urma cu o saptamana a suferit si doua operatii (traheotomie si gastrotomie), fiind internata de mai bine de o luna de zile in spital, la terapie intensiva.

In afara de ventilator, mai are nevoie de o sursa de oxigen, de un aspirator pentru aspirarea secretiilor si de CoughAssistant care ajuta la drenarea si eliminarea secretiilor din plamani. Va trimit si un filmulet care este postat pe pagina Web a Dr.Kathryn Swoboda (doctorita foarte activa si cunoscuta in comunitatea SMA - medicala si a pacientilor), in care puteti vedea care este rolul unor astfel de aparate si in ce mod ii vor fi ele utile:

http://medicine.utah.edu/neurology/research/swoboda/videos/SMA_Respiratory.htm

Aceste aparate trebuiesc importate din SUA si costa foarte mult, iar familia nu poate ajuta, in totalitate, pentru cumpararea acestora.

Apelez la bunatatea voastra pentru ca Alesia sa-si poata continua viata alaturi de parintii ei, de noi toti si, totodata, pentru a avea puterea de a astepta o minune in cazul acestei boli.

Daca doriti sa contribuiti la strangerea unor fonduri pentru cumpararea acestor aparate, care sa o poata mentine in viata, puteti face o donatie la:

Cont RON: RO22RZBR0000060009884200

Contul este deschis pe numele mamei ei: Ana M. Anghel

Raiffeisen Bank SA AG. Lujerului

Va multumesc!

Doamne ajuta!

Diatribe: Cum sa fi dat afara

2008-07-03T08:33:00.005+03:00

Cineva spunea odata "voi, trainerii, sunteti asa... cam pe invers" si, dintr-o anumita perspectiva, avea mare dreptate. Pana la urma, doar gandind "invers" avem o sansa de observa cu alti ochi 'normalitatea'. Consequently, daca consultanta de net pe parte de cariera incepe cu sfaturi de cautare de job-uri, do's/don'ts la interviuri si se termina in cosuri cu gunoi www.desprefirme.com , iata o lista cu recomandari ready-to-use despre cum sa fi dat(a) afara. In cazul in care nu reusesc aceste lucruri din prima, exista o sansa bunicica de a-ti face o reputatie de pomina (iar studiile spun ca romanii se dau in vant dupa reputatie, nimic nou nu?)

1. Romantisme ierarhice
Dragostea e mare si frumoasa, iar nimic din acesta lume nu se poate pune de-a curmezisul ei. Nu vorbesc de flirturi si amoruri cu colegi de birou sau din alte departamente. Un target cool sunt sefii. Cu cat mai mare cu atat mai bine. De la discutie nevinovata la cafea, se poate ajunge la orizontala. Daca gestiunea contextului colateral orizontalei (reprosuri, acuze, fiertul in suc propriu, indiferente, dominari) este facuta cu maiestrie, se poate ajunge la cautarea unui nou job. Si de obicei, persoana care isi va cauta noi oportunitati personale nu este seful.
2. "Tuning"-ul informatiilor din CV si la interviu
Iata alt joc interesant de putere bazat pe strategii de control vs. evitare. Daca
intervievatorul evita sa spuna lucrurile mai putin placute din organizatia sa si isi exercita controlul in a descoase candidatul, candidatul va incerca sa controleze jocul prin masluirea CV-ului (si a discursului despre abilitati) evitand aspectele pe care le considera mai putin favorabile. Finalmente, ambii isi pot strange mainile si semna contracte, plecand la drum cu asteptari false unul in privinta celuilalt. Angajatorul isi va da seama de lipsa de abilitati, iar angajatul fost-candidat de realitatea "cruda". Din nou, cineva isi va cauta un nou job.
3. Transparenta excesiva a cautarii unui nou job
Una din tacticile de a forta mana cuiva este de a-i face cunoscute planurile tale in privinta sa. Cu cat planurile sunt mai sumbre iar actiunile sunt vadit corelate cu acestea, sansele de scandal sunt mai mari. Astfel, trimiterea cv-ului de pe calculatorul de serviciu, vizitarea excesiva a site-urilor de job-uri si a firmelor de plasament de forta de munca, interviuri telefonice si discutii pe teme apropriate intra in aceasta categorie. Indiscretia crasa in cautarea unui job poate fi o forma de naivitate sau premeditare.
4. Barfa cea de toate zilele
Inafara de rolul de lubrifiant social, in functie si de "politica de comunicare interna" a firmei, barfa poate fi conflictogena. Cu atat mai mult cu cat se indeplinesc urmatoarele conditii de baza: stirea (continutul barfei) indiferent daca e falsa sau adevarata spune despre lucruri care ustura, este adresata persoanelor din apropierea "simpatica" a barfitului, este adresata in susul piramidei ierarhice, virulenta si constanta. Coerenta barfei e mai mult sau mai putin importanta, gradul de picanterie face diferenta.
5. Cine fura azi un bou, maine se uita cu jind la cireada
E clasica chestia cu insusitul pixurilor, trasul cursurilor la xerox, plecatul acasa cu sticle de apa, rezolvatul problemelor personale cu resursele companiei. Adevarul trebuie privit in fata... astea sunt gainarii. Luatul bazelor de date, a documentelor confidentiale, privitul in calculatorul sefului sau a colegilor, intrarea pe parolele altora in aplicatii, trasul in tzeapa a firmei pentru interese personale sau ale cercului de prieteni sunt intr-adevar actiuni demne de un viitor Capone, Gotti etc. Aici, bonusul oportunitatilor de cariera viitoare include si institutii de invatamant superior precum Universitatea de la Gherla, Academia de Stiinte Jilava sau Colegiul Superior Poarta Alba.
6. Fuga de raspundere... prin porumb
Scriam mai demult despre principiul "la placinte inainte, la razboi inapoi" in privinta asumarii succeselor si neasumarii esecurilor. Cine "uita" in situatiile de succes sa mentioneze si pe cei care au contribuit la asta sau detasandu-se complet de orice esec dand vina pe ceilalti, face pasi importanti in directia unor noi oportunitati de cariera. Alte beneficii ar fi: recunostiinta vesnica a celorlalti, alienarea oricarei idei de principii si valori (spirit de echipa, responsabilitate, gandire constructiva etc.) in business, contributia personala la dezvoltarea unui mediu de afaceri canibalic. Una dintre scuzele care se pot folosi pentru a justifica acest comportament (e adevarat, nu merge la toata lumea) este "ce vrei..? asa e in viata, care pe care."
Tot in aceasta categorie intra aplicatiile practice in corporatie a proverbului "Tara arde, baba se piaptana".
7. Bun ii vinul ghiurghiului... hic!
Nimic nu se compara cu sentimentul inaltator de a venit bine trosnit la munca. Inconjurat de aburi roz, executand miscari de breakdance, impartasind vorbe de duh si dileme existentiale, se poate creea un momentum memorabil si unic. Daca nu va fi unic, atunci esti acolo unde trebuie. Vorba unui fost coleg de serviciu "Job-ul nu e carciuma ca sa stai toata ziua acolo"
8. Surfing the net
Aici as dori sa adaug ca un efect maxim se poate obtine prin accesarea paginilor cu continut pentru adulti, eventual de pe calculatoarele colegilor. Nu e de neglijat si inscrierea celorlalti, eventual targetat in functie de "nevoi", in liste de distributie de mailuri cu content de tipul implanturi, mareste-ti capacitatea, filme cu fetite si oftaturi reale.

More to come...

Disclaimer: acesta este un pamflet/diatribă/paschinadă/polojenie.

GINA cea cu vino incoa'

2008-06-11T22:45:00.001+03:00

Iata-o pe GINA, prima masina cu caroseria din material textil. Haideti sa uitam cu totii mecanicismul :-)

Antropologie, Teheran si politica modei

2008-06-11T22:36:00.003+03:00

un interviu deosebit cu un Alex Balasescu pe HotNews:

"Patriarhalismul islamic este de acelasi tip cu cel ortodox"

Arta / Expozitii - "Discursuri paralele"

2008-06-06T18:41:00.002+03:00

Intre 20 mai si 15 iunie la galeria Veroniki Art, Str. Murmurului nr.2 gasiti expozitia "Discursuri paralele" a lui Ioan Sulea si Gheorghe Muresan. Va invit cu drag sa o vizitati, sa vedeti ce a mai facut unchiu' mio :-D

Puterea retelei 'slabe'

2008-05-27T22:36:00.004+03:00

Stateam in aceasta seara de vorba cu Ken Everett, de la Think On Your Feet, despre "retelistica": LinkedIn, 6 pasi virtuali pana la aproape oricine de pe planeta, cantitate/calitate a retelei de cunostiinte, puterea retelei atunci cand ai nevoie de recomandari etc. La un moment dat, Ken imi povesteste despre un fapt curios:

"Daca, la un moment dat, iti cauti job si te decizi sa intrebi reteaua de cunoscuti daca stiu posturi si te pot recomanda, pe cine ai intreba: reteaua 'puternica' sau cea 'slaba'? Care dintre ele iti poate garanta, statistic vorbind, o reusita mai mare (job interesant, bani mai multi etc.)?"

Raspunsul corect, curios fapt, este reteaua 'slaba'.

Acest lucru poate fi sustinut, inafara de calculele de probabilitate, de urmatoarele argumente:
- reteaua 'puternica' (adica persoane cu care ai relatii consistente sau contacte mai mult decat ocazionale), este in general formata din persoane cu interese si nivel profesional similar. Oamenii acestor retele actioneaza intre ei ca si peers-i, deci statistic vorbind, oportunitatile la care are access reteaua, sunt oportunitatile care nu te ocolesc nici pe tine
- din acelasi motiv care limiteaza diversitatea job-urilor, reteaua 'puternica' poate actiona ca si un competitor pentru aceeasi felie de cascaval
- in reteaua 'puternica', uneori, avantajul de a fi prea bine cunoscut, se poate intoarce impotriva ta in 2 moduri: fie judecati de valoare limitative legate pe propria-ti persoana, fie acelasi tip de judecati de valoare cu privire la compatibilitatea ta cu un post vacant
- tot in aceeasi gama de paradigme relationale, deoarece oamenii apropiati doresc binele prietenilor lor, nu doresc sa isi asume un risc de periclitare a unei relatii facand, poate, o recomandare neinspirata. Altfel spus, mare atentie cand grija altora se transmuta in substituirea propriei judecati.
- toate lucrurile de mai sus, privite din punct de vedere al unei solicitari catre reteaua 'slaba", pot deveni favorabile. Cunoscandu-te mai putin, reteaua slaba se poate simti flatata sa te poata ajuta, surpriza contactarii ei poate duce la angajamente mai mari dpdv efort de search, intuitia ei (fiind mai putin afectata de efectul de cunoastere si experiente comune) functioneaza mai bine, capacitatea de asumare de risc poate fi mai mare din prisma unei presiunii relationale mai mici.

Nu ma indoiesc ca argumentele de mai sus pot fi larg discutabile. Daca mai luam in calcul si modelul comportamental romanesc, este posibil ca sa gasim suficiente exemple total opuse. Insa, daca la un moment dat, iti cauti un job iar reteaua 'puternica' nu te ajuta prea mult in aceasta privinta, nu ai nimic de pierdut sa incerci si prin reteaua 'slaba'.

Oare proverbul 'Tine-ti prietenii aproape, iar dusmanii si mai aproape" se leaga cu chestiunea de mai sus?

Testosteron si "the nothing box"

2008-04-14T19:44:00.002+03:00

Iata o perspectiva haioasa despre:

- impulsul sexual si testosteron
- cum functioneaza creierul masculin si feminin

cu Mark Gungor.

Enjoy

Sexul oral - o perspectiva ortodoxa

2008-04-05T17:50:00.006+03:00

De pe www.sfaturiortodoxe.ro . Nu comentez, dar rad de ma sparg.

" Sa vorbim acum despre pastrarea fecioriei si practicarea sexului oral. Sunt fete care, dorindu-si sa se mântuiasca, dar dorindu-si în acelasi timp sa îsi pastreze prietenul, accepta compromisul de a face sex oral.
"Nici ca mine, nici ca tine", îi spune prietenul unei fete. "Facem sex oral si ramânem împreuna. Am nevoie de o dovada de dragoste din partea ta"
Este trist ca sunt baieti care spun aceste lucruri cu sinceritate. Ei nu considera ca si-ar rani prietenele cerându-le aceasta dovada de dragoste, pe care oricum multe fete o ofera si fara sa li se ceara.

Dar o fata care este crestina nu ar trebui sa accepte un asemenea compromis. Sexul oral este un mare pacat. Aceasta nu este o parere, nu este o idee învechita. Ce a învatat Biserica ca este pacat, pacat ramâne. Daca mâine ar spune cineva ca furtul nu este un pacat, si daca demonstreaza cu argumente sociale sau psihologice asa ceva, nu rezolva nimic. Da, tinerii au dreptate sa nege anumite idei fixe ale sociologilor sau ale psihologilor, idei scornite de mintea omeneasca, care uneori pierde din vedere esentialul unei situatii.

Nu oamenii pot stabili ce este pacat si ce nu este. Dumnezeu, Cel care a facut cerul si pamântul, ne descopera care este calea pe care trebuie sa mergem. Normele morale nu le putem fixa noi.

Sexul oral este o forma de curvie. Gura nu este lasata de Dumnezeu pentru perversiuni. Acest lucru ar trebui sa fie clar pentru toti crestinii. Chiar daca mass-media ne atrage atentia asupra faptului ca în majoritatea cuplurilor casatorite aceasta specialitate este la loc de cinste în ghiveciul de erotism, nici un crestin cu frica de Dumnezeu nu ar trebui sa se lase prada acestei placeri dracesti. Daca într-o familie sotii practica sex oral, sau orice alta perversiune, familia respectiva nu se mai poate numi crestina. Oricât de multa ar fi cantitatea de rugaciune prin care sotii încearca sa recompenseze desfatarile lor animalice"

Personalitatea gunoiului

2008-03-30T08:17:00.009+03:00

Cica romanul e frate cu codrul. Va spun eu ca si unguru' e si daca ma intrebati de unde stiu, raspund si eu "Szeretlek!".

Conform postarii anterioare, dixit/facit am fost ieri la actiunea de ecologizare din padurea Baneasa si, pe langa sansa de a delira cu padurarii despre oportunitatea unui nou ev mediu produs de un guvern becalicist, am observat obiceiurile nationale legate de gunoi.

Tipul de gunoi, gradul de imprastiere, locul depozitarii, integritatea lui fizica spun foarte de multe despre personalitatea fiecaruia. Nu poti fi un adevarat patriot, nu se poate ca "tot ce misca-n tara asta: raul, ramul" sa-ti fie prieten numai tie daca nu iti lasi amprenta proprie si personala asupra lor. Ca deh, la dragoste absoluta si neconditionata din partea naturii, fiecare contribuie cu ce poate mai bine.

Daca contributia ta este una exclusiv organica, nemodificata genetic si fertilizatoare - bravo tie!
Singurul aspect relativ discutabil este faptul ca muschii de la baza copacilor vor creste putin cam aiurea iar cetatenii care inca mai cred ca acesta indica nordul vor fi putin debusolati. Dar macar vor creste vanzarile de busole si natia noastra va incepe sa ia note mai bune la orientare.

Daca contributia ta nu se incadreaza in categoria de mai sus, "personalitatea" gunoiul produs te poate ajuta la descoperirea de sine.

Ai facut un picnic la padure, ai produs gunoi si:

- ai inceput sa il distrugi si sa il imprastii in jur. Nu poti fi mai cool de atat. Chiar nu poti. Ai potential de karateka. Daca Chuck Norris te-ar vedea, te paste un contract gras intr-un film de actiune de duzina. Daca esti rocker si te bestializezi... fratioare, hai la un concert. Vine Maiden, Judas Priest... ce Dracu! Oricum, putin mai mult reasoning n-a omorat pe nimeni. Incearca Magne B6.

- l-ai pus pe jarul de mici. Te bucuri de felul in care arde, focul e misto. Specialistii spun ca dorinta ta de a pune capat mizeriei prin crematie, indica o fuga de responsabilitate. A distruge inseamna, pentru tine, a te elibera. Incearca sa nu confirmi urmatoarea idee "Scopul vietii mele este sa arat ca prin lipsa existentei mele, lumea poate fi mai buna"

- ai gasit o scorbura si ai dosit tot gunoiul acolo. Consideri ca esti o persoana ingenioasa, chibzuita. Daca mergi la interviuri, nu vei avea probleme in a demostra abilitati de organizare, simt al eficientei. Provocarea pe care o vei avea in viata va fi legata de maniera in care iti poti gasi fericirea si implinirea doar cu jumatati de masura. Si de ce vei face cand ceilalti iti vor descoperi impostura.

- ai facut un aranjament tip ikebana din sticle, farfurii etc si l-ai lasat spre deliciul vizual al celor care vor trece pe acolo. Ai un simt artistic dezvoltat. Stii ca deseori arta este apreciata doar post-mortem, nu ti-ai dori totusi ca arta ta sa fie apreciata in aceasta viata? Strange gunoiul, du-l acasa, creeaza si expune-l. Pune in aplicare sfatul arghezian "Din bube, mucegaiuri si noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi"

- l-ai strans intr-o punga si l-ai pus in primul cos de gunoi. Esti o persoana speciala. Te pup!

In final, daca cineva se asteapta ca Guvernul, Presedentia, ADP sa curete padurile are ...tiparul asteptarii: fat-frumos pe cal alb, castigul la loto, admiratia netarmurita a celorlalti, autoritatile pe rol de protector peren etc. Vestea buna este ca tiparul asteptarii poate fi oricand schimbat cu tiparul actiunii.

Bibliografie absolut facultativa (care contine niste dizertatii interesante despre gunoi):
Michel Tournier - Meteorii

Ecologizare in Padurea Baneasa

2008-03-30T07:35:00.002+03:00

Haideti la ecologizare in Padurea Baneasa!

Acţiunea este organizată de EcoAssist, şi continua, în fiecare sâmbătă la sfârşitul lui aprilie. Dacă vreţi să participaţi, trimiteţi un mail la EcoAssist.ecologizari@yahoo.com (sau EcoAssist_ecologizari@yahoo.com), să ştie oamenii câte mănuşi şi saci să aducă.

În fiecare sămbâtă, deci, de la 10:30, în faţă la Grădina zoologică. Luaţi 301 (statii la Romana, Perla, Casa Presei etc) şi coborâţi la staţia Grădina Zoologică. In conditii normale, de la Perla, faceti 30 minute.

De ce m-as bucura de cost-cutting ?

2008-03-05T21:01:00.007+02:00

Cost-cutting-ul este o realitate normala tot mai prezenta in peisajul business autohton. Se intampla brusc, in puseuri sau pe nesimtite. Dupa ani buni in care lucrurile mergeau de la sine, consumatorul nefiind prea educat sau pretentios, orice echipa manageriala isi gasea justificarea competentei in rezultatele bune derivate din cresterea organica a economie, lucrurile se aseaza incet si dureros in matca lor. Desigur, cost –cutting-ul se poate face in diverse maniere, cu diverse rezultate, de la foarte destepte pana la foarte stupide (de tipul rationalizarii hartiei de toaleta).

Cum nu doresc sa dezvolt tema din punct de vedere academic mai mult decat atat, ci mai degraba sa ma joc cu spiritul critic, ego-ul, logica si anti-logica, bunul si raul simt deopotriva, iata un mic “ghid de supravietuire mentala” pentru perioadele de cost cutting.

Enjoy:

Daca ceea ce se taie reprezinta costuri prea putin justificate, rezulta ca ce nu se taie reprezinta investitii valoroase. Daca nu sunt dat afara, sunt PRECIOUS… yuppi!

Daca sunt dat afara pe motiv de cost cutting atunci… pe mine m-au costat mai mult nervii facuti cu astia, deci ma opresc din aruncatul orzului pe gaste. Cost-cutting-ul real este al meu si e bun!

Daca sunt dati afara colegi de-ai mei, va trebui sa lucrez mai mult… hmm. Dar daca doar eu raman, pana la un anumit punct am posibilitatea sa fac pe mironosita si sa cer mariri, functii etc. Oricum, vor avea de unde sa imi dea.

Daca prin cost-cutting sunt privat de niste lucruri care mi se pareau firesti gen suc, cafea etc. iata o ocazie incredibila de a realiza desertaciunea lumii materiale.Deci mai multa spiritualitate. In plus, toata lumea stie ca ascetii traiesc mult.

Cost-cutting-ul este cel mai bun body shaper. Putem uita de bani aruncati pe diete. Daca nu ne prinde varianta cu spiritualitatea, cel putin nostalgia dupa lucrurile pierdute ne va face sa slabim.

In plus, cafeaua creste tensiunea, cola are chimicale. Nu va fie tarsa daca unii din Top Management vor avea access la aceste lucruri. Daca ei se toxifiaza, vor capota mai repede sub presiunea sarcinilor, supraponderabilitatii etc. , noi vom avea tenul curat si ficatul luna pe cand actionarii ii vor schimba pentru lipsa de rezultate.

Daca simtiti ca va imbolnaviti fara lucrurile taiate, nu va fie teama. Organismului dvs. Reactioneaza firesc la debarasarea de excesele anterioare. E sansa lui de mantuire, nu i-o refuzati.

Daca compania isi doreste cost-cutting, de ce m-as pune eu contra? Dimpotriva, daca head-hunter-ul profita de slabiciunea dumneavoastra fata de mici placeri ale vietii, consilierul in cariera va spune ce te costa sa vii chiar tu cu idei ingenioase in acest sens. Cu siguranta vei fi apreciat ca unul dintre putinii care inteleg si se muleaza pe noua strategie de crestere a profitabilitatii.

Cine se vede victima intr-un astfel de proces, sa sara intr-un picior de bucurie. Nu avem nevoie de prea multa minte ca, in momentul in care vom fi in postura de decident, sa aplicam exact aceleasi metode cu care ne obisnuim acum. Victima agresata devine agresor si, la fel precum ucenicul isi depaseste maestru, e posibil sa duceti zgarcenia, gandirea liniara si cinismul pe noi culmi.

Daca cost-cutting-ul se aplica la elemente de stricta necesitate sanitara sau alimentara, e clar ca aceste cheltuieli reprezinta un element major in finantele firmei. Deci, profitul e radical influentat de aceste lucruri. Inseamna ca nu este la fel de consistent pe cat credeam ca ar putea fi? Nici o problema. Cand ajungi jos de tot, directia de evolutie nu poate fi decat in sus.

Nu fii preocupat de faptul ca postul tau n-ar mai fi sigur. Mai sigur de atat n-ar putea fi niciodata. Companiile sunt preocupate cu adevarat de performanta atunci cand castiga bine. Fara castiguri, nimeni nu investeste in sisteme performante de evaluare a performantei, assessment center-uri etc. Ca sa nu mai vorbim ca, daca se duce vorba in piata despre dificultatile companiei tale, potentialii candidati vor fugi ca potarnicile, deci nu vor avea pe cine sa recruteze in locul tau chiar daca faci o treaba de mantuiala.

Daca esti cumva in echipa de recrutare a unei companii in cost-cutting, la care i s-a mai dus si buhul ca are astfel de dificultati, aparenta neliniste ce te poate cuprinde nu se justifica.Neavand cum sa recrutezi talente, intotdeauna te vei putea justifica plasand propriile nemultumiri ca motiv vis-à-vis de turn-over-ul ridicat sau lipsa de randament a candidatilor pe care ii selectezi. Daca nu te multumesc scuzele de 2 bani, atunci ai in fata o adevarata provocare profesionala: sa recrutezi oameni buni, cu motivatii solide si anduranta. Asta da challenge profesional.

Daca ai aspiratii inalte din punct de vedere moral si principii profesionale sanatoase, poti sa fii sigur ca macar o parte din colegii care nu dau bir cu fugitii la aceste neplaceri sunt oameni de mare caracter, cu un bun simt al umorului fata de greutatile vietii. Toata lumea cauta oameni pe care sa se poata baza la greu.

Daca compania la care lucrez este in cost-cutting, inseamna ca cineva si-a dat seama ca ceva nu merge bine. Asa cum o greseala recunoscuta e pe jumatate iertata, la fel o problema pe care o recunoastem ca o avem, ne plaseaza la jumatatea drumului catre rezolvarea ei.

Daca ma gandesc prea mult la cost-cutting, poate voi innebuni… ia sa ma gandesc eu la alte lucruri mai frumoase. Acusica e 8 Martie, ziua femeii & stuff .. :-)

Omagiu lui Dinescu si Femeii de 8 martie (in ordinea pe care o vreti)

2008-03-04T21:01:00.007+02:00

Pe cuvant de onoare, iubesc femeia. Pentru ce este, ce poate fi si pentru ce putem fi noi barbatii, atunci cand God ne-o scoate in cale. Gata cu inima albastra :-)

Iata un articol scris de Mircea Dinescu, mare om mare caracter, cu ocazia lui 8 martie. E genial intregul articol, asa ca il reproduc integral.

Mircea Dinescu - Femei de cariera

Odata, la serviciu, am dat de o colega nervoasa la toaleta. Iesise din cabina, isi netezea fusta si bombanea: "Stii bancu' ala cu Itic?". N-am stiut daca vorbeste cu mine, asa ca am mormait incert, in asa fel incit, la o adica, sa reiasa ca eu de fapt cintam. A continuat si m-a scapat astfel de
propria-mi mutra buimaca: "Cica se ruga Itic toata ziua la Dumnezeu: da, Doamne, sa cistig la loterie! Ajuta-ma, Doamne, sa cistig la loterie, hai, Doamne, zau, de ce nu ma ajuti si pe mine sa cistig la loterie?! La un moment dat, Dumnezeu, agasat de atita vaicareala, se repede la el: ma, Itic, pe cuvint ca te-am auzit si m-am straduit din rasputeri, dar te rog frumos, ajuta-ma si tu putin: joaca la loterie!". Am hahait cu ea un pic, dar asteptam legatura dintre banc si motivul reuniunii noastre private. A continuat: "Asa si eu, draga: tocmai am facut acum un test de sarcina care, normal, mi-a iesit negativ. Am plins ca proasta, cu fundul pe colac, fiindca ma screm de vreo patru ani sa ramin gravida si degeaba! Dupa aia insa, brusc, mi-a bubuit mintea ca de la ciclul trecut n-am mai facut sex, de fapt! Ca eu cu barbata-miu nu ne intilnim decit 8 minute pe zi, dimineata. Si, desi el n-are nevoie decit de patru minute pentru un act sexual, eu tocmai atunci nu pot, fiindca imi fac parul cu drotul, pantofii cu crema si botul cu ruj." Verifica-ti agenda, am putea sa ne vedem azi la 1.45 sa luam lunch-ul si sa facem un copil? Ma uitam la ea cu ceva ce fusese pina de curind admiratie, dar deja nu mai eram sigura: femeie de cariera, obsedata de promovare, leafa, autoritate si performanta. Vorbea jumate-n engleza, jumate-n romana, cum se poarta acum, era toata numai taioare, promousan, targhet, auaernes, marchet, pablic-rileisans, plening, risarci, fidbac. Dama spirt, cu parul prins ca madam Ecaterina Andronescu-Abramburica, era deci colega-cea-fara-de-cusur, carierista care se temea doar de bomba atomica si de barbatii care cred ca femeile sint inferioare. Avea un sot manager, care-si facea al doilea doctorat si chelise prematur din cauza studiului napraznic si ambitiei de a fi sef. Aveau bani, lucrau in multinationale, umblau numai cu nara pe sus, trosnea mindria-n ei. Dar n-aveau copii. Asta lipsea din tabloul perfect. Cind au implinit 30 de ani au facut consiliu de familie, cu parinti si cu socri cu tot, si au decis sa aiba un baiat si o fata, neaparat in ordinea asta. Cind au implinit 34, s-ar fi bucurat sa aiba si-un pechinez, numai ca progamul lor de lucru era deja un pact cu diavolul. Ea se scula la 7 si pleca la 7.42 cu Renault-ul, el se scula la 7.34 si pleca la 8.02, cu Volkswagen-ul. Seara, ea venea la 9.10, comanda pizza, ii lasa si lui o felie rece, se culca, la 10.45 venea si el, minca uscatura. Apoi se strecura in pat linga ea, dar n-o trezea niciodata pentru sex, fiindca el trisa, seara nu facea dus, nu mai avea timp. Facea doar dimineata. Ea vazuse-n filme cum femeile de cariera isi faceau test de sarcina la WC-ul firmei, deoarece acasa nu mai aveau timp. Ceea ce uita ea de fiecare data era ca numai din ovulul ei nu se putea isca nici un fat, mai trebuia si ceva de le el, parca. Dar el avea de invatat ca s-ajunga docent, ea avea de ajuns cea mai sefa si de cistigat bani. Copiii nu apareau, iar cuscrii faceau deja consilii numai intre ei, hotarau ceva, insa rezolutia raminea nerostita, telefonul tinerilor suna degeaba, iar la celulare nu raspundeau, erau in miting. Pe ea, ovulatia o prindea numai in brainstormingul pentru campania de relansare a brandului. Iar el tot nu stia ce e aceea ovulatie, desi pe vremuri, cind erau studenti si obisnuiau sa mai si traiasca, ea ii desenase doua ovare si niste puncte pe care le inghesuiau alte puncte, cu coada.
Femeile s-au opintit citeva secole sa ajunga egale cu barbatii, iar acum nu mai stiu cum sa scape de acest groaznic privilegiu. Muncim ca niste timpite, ii multumim patronului ca ne da sansa extraordinara de a lucra si-n weekend, ca sa ne afirmam si sa ne tinem de deadline. Sefii pleaca de vineri la prinz si-i mai vezi luni dupa-masa, cind se deseapta din mahmureli de cinci stele.
Timp in care ai deosebita onoare de a le tine locul, ca de-aia ai dat atit din coate si-ai facut ulcer de cind maninci numai kebab in chifla, la serviciu, ca sa ajungi femeie de nadejde. Firma te-a rasplatit cu doua dioptrii suplimentare, dar miopia asta e semnul triumfului tau personal.
Noaptea visezi color Acrobat Reader, Outlook si Power Point, cosmarul ti-e impicatit de guguloaie de foldere galbene pe care scrie "urgent", "campanie", "scheme", "rapoarte". In somn, butonul Delete nu merge, nu scapi de patratici si te trezesti tipind. Nu pentru ca te innebunesc folderele, ci pentru ca e deja 7.30 si la 8 trebuie sa fii la firma si-ai dormit strimb si-ti sta bretonul ca o bidinea. Scuza-ma, te las putin pe fir, ca ma cere unul de nevasta... Munca e buna numai cind ti-aduce un franc cinstit in buzunar si, mai ales, iti da si ragazul sa-l cheltuiesti. Sistemul suedez prevede ca trebuie sa ametesti muncind cinci zile pe saptamina si sa ametesti in bar doua zile pe saptamina. Asta e raportul minim rezonabil. Carierismul e plasmuirea bolnava a unor filme imbecile de la Hollywood, care insinueaza ca o femeie poate face orice, daca vrea ea: ajunge imediat director executiv, naste trei pui vii pe care ii hraneste cu lapte praf, sotul o iubeste lesinant, desi o vede cam sase ore pe saptamina (sau poate tocmai de-aia), iar el, desi e neurochirurg sef la Memorial Hospital, nu e stresat deloc, face mincare la copii, spala vase si-o asteapta pe ea cu masina la firma, seara. Pardon, noaptea. Nu se stie cind opereaza el pe creier si mai face si lectii cu aia micii, dar ea, nevasta, are de predat patru rapoarte zilnic, de zbierat la trei brokeri si de convins opt clienti sa investeasca.
Femeile care au vazut-o pe Diane Keaton in "Baby Boom" se lasa drogate de gindul inept al unui perpetuum mobile. Au senzatia ca se poate orice. Ca sotul, copilul, ciobanescul german si siameza asteapta oricit, ei latra la unison cu mindrie ca au o directoare in familie. Cind ambii soti muncesc
deopotriva, ajungi sa le intelegi masochismul, pina la urma. Pericolul dospeste abia cind femeia de cariera are acasa un inginer care scapa la 4.00 de la uzina, apoi vrea mincare cu sos, maiouri cit de cit curate si putin sex. Muncind ca o disperata ca sa nu cumva sa fie promovata alta in locul
ei, la o adica, femeia se inscrie deja la divortul part-time si faciliteaza hirjoana extraconjugala a barbatului constrins de hormoni. Cind constati ca fetita ta ii spune "mama" soacra-tii (care nici nu te-a vrut de nora, fiindca nu pareai gospodina si uite ca stia ea ce stia) si biziie ca pe bona o iubeste cel mai mult de pe lume, e cam tirziu sa-ti dai demisia. Copilul nu intelege ca tu crapi muncind ca sa aiba el garsoniera-n Bucuresti cind termina liceul (daca l-o termina, ca tu n-ai timp sa-i verifici lectiile). Copilul vrea sa stai linga el, calda, pufoasa, atenta, sa simta dragostea ca pe o perna de plus. Dar tu, care-ai raspuns la celular si-n clipa cind te cerea ala de nevasta, si i-ai spus lui "da", acoperind o secunda telefonul cu palma, apoi te-ai scuzat din gene si ai continuat sa
vorbesti cu seful de sectie la telefon, nu prea intelegi cum vine chestia asta cu renuntatul la cariera de dragul familiei. Mircea, fa-te ca traiesti! Apropo, cind ti-ai inchis ultima data telefonul, ca sa vezi un film fara sa te deranjeze nimeni? Nu e cazul, ca pe vremea cind ai vazut tu ultimul film inca nu se inventasera telefoanele cu On si Off, erau numai fixe cu roata si fir cirliontat.
Vasazica: ultimul film vazut a fost un documentar despre bursa din Tokyo, ultima carte citita a fost "Notiuni de introducere in cibernetica", ultima iesire in natura a fost pe ierbuta de la Romexpo, cind ti-a venit delegatia din Danemarca, ultima data cind ai gasit alimentara deschisa in drum spre casa inca se gasea nechezol, la taclale cu prietenele stai numai prin mesaje pe robot si odata i-ai facut uneia o confesiune prin fax, inca ii cumperi copilului haine cu doua masuri mai mici, fiindca atit purta cind te-ai angajat, ultima data cind ai fi vrut sa faci sex aveai ciclu, iar ultima data cind ai facut sex te-ai inhibat, fiindca uitasesi sa-i spui ceva contabilei. Nu i-ai mai spus barbatului din viata ta "te iubesc" de-o vesnicie, nici n-ai avea cum, ar suna ca dracu', ar trebui sa i-o suieri in timp ce-ti tai pielita de la unghii, imediat dupa ce-l ameninti sa nu cumva sa uite sa-ti cumpere tampoane cu aripioare si adeziv, ca-ti vine sigur diseara sau miine. Am chiulit si-am sa chiulesc cu voluptate de la munca, intotdeauna.
Chiuleste si tu, salveaza-ti viata, femeie! Atit cit se poate. Ia bunul simt, in doze homeopatice. Sa stii numai tu. Cele mai frumoase petice de viata le-am capatat fugind de raspundere. Cea mai buna bere pe care am baut-o in viata mea n-a fost la Praga, ca lumea buna, ci in Herastrau, cind
o taiasem de la sedinta de redactie, lasind vorba ca mi s-a spart teava de calorifer si m-au chemat vecinii sa string apa. Mi-a ramas in cap (si mie, ca atitor altora) gafa de la TVR, de la Revolutie, cind habar n-aveau ca intrasera deja in direct, si cineva i-a zis lui Dinescu: "Mircea, fa-te ca lucrezi!". Si Mircea a ascultat. Si a ajuns departe. Pina cind vom pricepe omeneste tilcul acestui indemn vital, vom continua sa ne prefacem ca traim.

Rupert Sheldrake si campurile (morfogenetice) mentale

2008-03-01T08:03:00.007+02:00

Un experiment cu maimute.

2 insule nepopulate aflate in ocean, separate de orice civilizatie. Cate o familie de maimute, relocata pe fiecare din insule. Omul intervine doar pe una dintre insule, invatand o familie sa decojeasca banane. Relativ simultan, familia de maimute de pe cealalta insula, aflata la cateva zeci de kilometri distanta, decojeste banana in acelasi fel si introduce metoda in comportamentul zilnic.

Sincronicitatea este doar un rezultat.

Iata unul dintre multele experimente care dovedesc existenta campurilor morfogenetice inclusiv in domeniul activitatii mentale. Desi familiile de maimute nu erau inrudite, pentru a avea premisa unei legaturi genetice directe, informatia se transfera. Daca ea este acceptata de suficient de multi subiecti - si avem o masa critica-, pare a deveni o resursa universala in memoria colectiva a speciei.

Subiectul este fascinant, cu atat mai mult cu cat ne gandim la oameni: telepatie, premonitie etc.

Nu cunosc inca multe despre acest subiect, insa iata site-ul lui Sheldrake , cred ca e o lectura foarte interesanta www.sheldrake.org

Interesant este articolul despre campurile mentale:
www.sheldrake.org/Articles&Papers/papers/morphic/morphic_intro.html

si
experimentele online la care se poate participa:
www.sheldrake.org/Onlineexp/portal/

enjoy.

PS. din DEX: morfem = cea mai mica unitate din structura unui cuvant care are semnificatie; morfogeneza = proces de formare a structurilor morfologice ale organismelor

"Un Adevar Incomod" cu Al Gore

2008-02-17T08:22:00.007+02:00

Toata lumea stie ca suntem ne aflam in plin proces accelerat de incalzire globala. Poate ne intrebam la ce scara este, de fapt, acest proces sau care sunt consecintele prezente sau "Ok, am inteles, dar ce pot face eu in acest sens (fara sa imi afecteze semnificativ nivelul de confort sau al veniturilor)".
Vorba anglofilului "long story short", merita facut rost de "An incovenient truth", un documentar foarte bine documentat despre incalzirea globala, al carui principal amfitrion este Al Gore, fostul vicepresedinte american din administratia Clinton, un vechi sustinator al activismului de mediu. Nu ma pot abtine in a visa cu ochii deschisi la ce ar fi putut face acest om din postura de presedinte al Statelor Unite, daca nu ar fi pierdut "accidentul electoral" Florida 2000.

Lasand politicul la o parte, cred ca mai important este sa vedem ce putem face fiecare dintre noi. Iata cateva dintre ele, lista este deschisa:

- vizionati "An Incovenient Truth"
- puneti-va becuri ecologice
- nu adormiti cu televizorul aprins
- inchideti electrocasnicele cand plecati de acasa
- nu cumparati produse cosmetice care sunt fabricate in dauna mediului
de ex. produse cosmetice cu minerale/namol de la Marea Moarta - din cauza industriei (inclusiv cosmetice) dezvoltate aici, nivelul marii scade cu 1 m pe an
- umflati-va pneurile masinii, veti consuma cu pana la 3% mai putin carburant
- daca va permiteti, cumparati-va masini cu consum redus de carburant sau hibride
- daca credeti in rugaciune, rugati-va ca lumea sa constientizeze nevoia de grija fata de planeta pe care traim
- daca nu, ganditi pozitiv si influentati oamenii din jurul vostru pe aceasta tema
- daca aveti timp, implicati-va in actiuni ecologice
- daca nu aveti timp, spuneti-le altora despre film sau despre posibilitatea de a se implica
- reciclati mai mult
- plantati copaci

http://www.climatecrisis.net/trailer/

Oaia mica - teatru scurt si mut

2008-02-09T20:42:00.001+02:00

Prolog

"Oaia mica vrea sa sara

Gardul pan’la primavara" (Ada Milea)

Scena 1 (prezenta pana la epilog)

Asta este singurul gand al oii mici. Nu o mai intereseaza nici tovarasia celorlalti miei, nici ugerul cald al ma-sii, nici iarba cea verde si primaverateca. Cu ochii larg deschisii, sorbind promisiunea libertatii de celalata parte a tarcului, da din copite, isi exerseaza muschii fragili pentru marea saritura. In mintea ei de oaie, intreg fluxul cerebral s-a blocat in minuscula si mareata idee. Ceilalti miei barfesc, adunati in bisericute, “Fii atent si la zevzeca asta, nu ii mai ajungi la nas in nici un chip”. “La cat de trupesa e, s-ar putea sa devina drob in maxim 2 luni”.

Pe ea n-o intereseaza si vrea sa sara gardul.

Scena 2

Matusa ei, o oaie in etate, sta si cugeta. Asa a fost intotdeauna, matusica sta si cugeta. In mintea ei de oaie in etate, intreg fluxul cerebral s-a blocat in minuscula si mareata idee ca “drob/ne-drob, nu stii niciodata ce te asteapta inafara tzarcului”. “S-a mai zvonit de oi care dupa ce au fugit din tarc, au ajuns bine, respectate - cica toate jivinele sunt la picioarele lor”, dar tot ce vazuse ea, pana atunci, inafara tarcului, era doar ciubarele de lapte, mirosul de oaie fripta (brr!) si pieile atarnand la soare – sadic mod de motivare folosesc oamenii astia!

Dar oaia mica vrea sa sara gardul.

Scena 3

Berbecul turmei, care in tinerete visa sa devina cioban si care in turma se lauda ca oaia mica e fii-sa, are motive de ingrijorare. Pe de o parte, e mandru de oaia mica - cine din turma asta de capete seci, mai are si alte ambitii inafara de pascut? Hehe, os din os regal, nene! De pe alta parte, saritul gardului inseamna adio turma, -1 la supusi, rebeliune, disidenta, liber-schimbism, avangardism, trotzkism, e o gluma inimaginabila… si tot asa se gandea berbecul….

Dar oaia mica vrea, in continuare, sa sara gardul.

Scena 4

Primul june dintre berbeci, cu parul sarmos si botul strasnic in vant, viseaza oi verzi pe pereti. N-a trecut 1 saptamana de cand isi desfata narile, amusinand dara de parfum venusian pe care oaia mica o lasa in urma ei. Dar de cand oaia mica vrea sa…. , isi simte narile intepate de un iz de lemn ud si proaspat iesit din inghetul iernii ce se amesteca promiscuu cu parfumul venusian din urma oii mici.

“Oaia mica ma inseala cu gardul… ptiu! perversa gardului!”

Oaia mica vrea sa sara gardul pan’la primavara.

Epilog si schimbare de cadru

Ciobanul sta. Numara oile, mai sta, le mai numara, iar mai sta, iar le mai numara. “Ce viata de cioban!” se gandeste in mintea lui de cioban.

Si el vrea sa sara gardul.

Fake Life - Byron (Forbidden Drama - 2007)

2008-02-07T10:40:00.000+02:00

i pour all my blood on your ignorance
to awake
that you inside, outside, beside your whispers,
that quake
that you use to calm down with some artificial diversion -
you look solicitous ‘bout your social status dimension
but you know you’re faking,
you feel the hollow, you’re shaking
all the way.

from my side you’re not looking very well -
so pale,
the night seems to be your way of forgetting
the day
when you work for those rich guys who don’t know who the hell you are,
for the papers that pay for the pressure stirring your blood and scar
your foolish patience with a shooting star.

they covered your eyes with a fake life,
tv and magazines present the ideal wife,
terrorists threaten your promotion time -
give me a break, I don’t give a dime
for this cheap way of buying your breath and supply
you’re numb with illusions of comfort and try
to steer clear of the truth that it’s just about ourselves -
we have to dig deep, not someone else...

“If those who lead you say to you “see, the kingdom is in the sky”, then the birds of the sky will precede you. If they say to you “it is in the sea”, then the fish will precede you. Rather the kingdom is inside of you, and it is outside of you. When you come to know yourselves, then you will become known, and you will realize that it is you who are the sons of the living father. But if you will not know yourselves, you dwell in poverty and it is you who are that poverty.”
(The Gospel of Thomas II,2(3))

Prosti si flamanzi, haideti sa radem!

2008-02-02T21:59:00.000+02:00

Intr-unul din filmele romanesti de referinta, am auzit o replica de toata frumusetea: "Iarta-i Doamne, ca sunt prosti si flamanzi". Replica venea din gura unuia care nu era nici ungur, nici evreu, nici _____ - completati voi cu orice nu tine de roman simplu si verde. Pentru cine se gandeste ca "nici altii nu sunt mai breji ca noi", zic OK, cu siguranta prostia si foamea nu sunt marci inregistrate romanesti, ele circula universal dinaintea revolutiei digitale, a economiei globale sau a entogenezei poporului tricolor. Pe de alta parte, privind cu putina sarguinta critica inspre natia noastra, aproape oricine sesizeaza cele 2 aspecte. Ar fi greu sa nu gasim defect in care noi sa nu excelam, nu-i asa?

Amuzant e faptul ca de fiecare data in care noi, romanii, ne catalogam astfel conationalii, avem grija sa NU ne includem, ca indivizi, in multimea aratata cu degetul. Sau daca ne includem, o facem ca sa justificam vreo nereusita sau sa santajam emotional pe cineva (am zis santaj? pardon, vroiam sa spun "sa impresionam").

Suntem amuzanti cand ne vaitam ca "ce bine ne-ar fi fost daca eram mai prosti", despre acest lucru am scris intr-un articol anterior. Ma intreb de ce nimeni nu ridica in slavi virtutile faptului de a fi flamand? Orice..... pana la stomac, boieri dumneavoastra! Aici cred ca ne inscriem binisor in zona orientala, deoarece doar anglo-saxonii pot filozofa pe burta goala.

Tot amuzanti sunt si cei care analizeaza cauze, cauta indicatori, comenteaza sau propun solutii scriind despre aceste lucruri. Eu cred, cel putin din acest motiv, ca sunt o persoana amuzanta si mai cred ca toti ne putem mandri cu capacitatile proprii de a-i amuza, cu voie sau fara voie, pe ceilalti. Oricum, lumea devine un loc mai bun in momentul in care stim sa radem si sa ne amuzam (iar specialistii recomanda sa incepem cu noi insine :-) )

Iata cateva exemple.

Poti fi PROST pentru ca:
- alergi dupa cai verzi pe pereti in loc sa te concentrezi la lucrurile pe care ti le doresti
- inveti exclusiv pe pielea ta
- crezi tot ce ti se spune / esti mama&tata prudentei
- ai incredere in oricine / n-ai incredere in nimeni
- crezi ca esti perfectionist dar de fapt complici inutil lucrurile
- etc.

Esti FLAMAND dupa*:
- cariera
- bani
- aprecierea celorlalti
- putere
- influenta
- pasari calatoare
- etc.

Asadar, vreau sa va propun un exercitiu de ras, protagonistii principali fiind PROSTIA si FLAMANZEALA (proprie si individuala)**. Cum facem asta?

Fiti sinceri cu voi insiva 1 minut, ganditi-va la defectele, piticii pe creier sau poate lucrurile pe care le pretuiti cam mult sau cam des, si daca va infloreste un zambet in coltul gurii.... evrika! Iata aspectul de care, probabil, merita sa radeti si sa ii dati "locul cuvenit" in galeria prioritatilor personale. El va face sa fiti mai prosti sau mai flamazi decat ar trebui; tot el va impiedica sa va bucurati plenar de viata sau sa realizati mai mult.

Disclaimer:
*S-ar putea spune ca la capitolul FLAMAND, multi punem ambitii personale. Iar ambitia nu e un lucru rau, insa de la un moment dat, ea se poate transforma in "prostie". Deci, re-evaluarea periodica a ambitiilor e buna.
** Este un exercitiu individual prin care avem sansa ca 1 minut sa nu ne luam chiar atat de mult in serios. Nu e un exercitiu letal. Nu contine cafeina, nicotina sau grasimi. Pentru validarea exercitiului nu s-au facut teste pe animale, iar practicarea lui nu pune in pericol stratul de ozon, fauna marina sau padurile Amazonului.

Copilul din spatele ochilor

2008-01-21T21:52:00.000+02:00

"Emancipate yourselves from mental slavery
None but ourselves can free our minds"
(Redemption song - Bob Marley)

E o piesa de teatru pe care am vazut-o in seara asta. O piesa cu o actrita, una singura. O piesa despre o mama care are un copil cu sindromul Down.

Piesa: "Copilul din spatele ochilor"
Autoare: Nava Semel
Teatru: Nottara
Actrita: Gabriela Popescu
Regizor: Liliana Ceterchi

SAU

Nu e o piesa de teatru, e o sansa de izbavire. O piesa cu un om, dar cu multe personaje. O privire prin gaura cheii, dar cu toate simturile treze si cu venele pulsande, in profunzimea vietii si a interiorului fiecaruia dintre noi.

Piesa se anunta ca o drama. Mama care initial traieste intens si confuz in urma vestii de a fi nascut un copil retardat, marcata in plus travaliul unei nasteri dificile. Tatal care mereu isi doreste sa puna ordine in viata si care atunci cand este depasit de situatie alege fuga - jogging-ul aproape obsendant in care se refugiaza. Mama care reuseste sa gaseasca liniste, speranta si forta in acceptarea unei maternitati depline - suna chiar ridicol - si imbogatitoare, in pofida unei unei scenariu de viata care o impingea la propriai fuga prin evitare, pasiv-agresivitate si neasumare. Daca la inceput, vedem parintii puternic blocati intre propriile cutume si surpriza ce vine peste ei, izbavirea vine din factori exteriori: bunica in varsta de 87 de ani - un personaj demurgic prin aparitia secventiala insa total surprinzatoare, fariseismul oamenilor "normali" si Yotam, copilul atins de sindromul Down este "cel binecuvantat de zei" si devine calea de comunicare directa cu God.
Piesa se termina ca si o oda a bucuriei. Pe final, piesa o regaseste pe mama intr-o postura de echilibru, probabil un echilibru pe care nu l-a avut pana atunci. Din fiinta ezitanta, mortificata si imatura devine constienta de sansa de transcendere a sinelui si transmite determinare, incredere si iubire.

Sunt Varsator si imi stiu caracteristicile zodei: dragostea de libertate, teama de a fi prea implicat in ceva, dorinta de autenticitate/originalitate, tendinta de a lua lucrurile in extreme (fie prea usor, fie prea grav), perfectionismul narcisismului propriu, dorinta de pedanterie dar si fascinatia dilentantismului, invatarea doar din datul cu propriul cap, indaratnicia etc. Iata cateva intrebari bune, pe care cred ca piesa ni le ofera, indiferent de binecuvantarile zodiei sub care ne-am nascut:

- Prin ce dificultati sau situatii limita trebuie sa trec ca sa imi revizuiesc, din cand in cand si consistent, maniera in care vad lumea? Cum ar fi daca pur si simplu dorinta de a fi o persoana mai buna si mai completa ar fi suficient pentru a ma mobiliza?
- Cine si/sau ce ma ajuta sa vad lucrurile diferit? Cat de deschis sunt sa accept macar sa reflectez la lucrurile care mi se intampla?
- Cat de des am indepartat de langa mine, din orgoliu, oameni sau lucruri care m-ar fi ajutat? Cum pot sa limitez sau elimin acest lucru? Cum pot face pentru a vedea mai clar lucrurile, mai constient?
- Ce merita cu adevarat atentie si ce este desertaciune in viata mea? Cum pot fi mai ferm fara a deveni inflexibil?
- Daca simt ca God m-a ocrotit pana acum, cum pot intoarce acest favor? (pay it forward :-) )
- Cum pot pastra aceasta ocrotire?
- Oare in ce maniera lucrurile mici/slabe/nesemnificative/nebagate in seama contin mari adevaruri?

I have the PUSSY so I make the RULES

2008-01-16T22:46:00.000+02:00

Let's fantasize about...

Deunazi am vazut acest lucru, scris pe o ceasca de cafea, si ca barbat ce ma aflu, prima reactie pe care am avut-o a fost de intrigare si amuzament. Adica, cine are pussy inseamna ca face regulile? Altfel spus, luarea deciziilor, trasarea strategiilor sau scenariilor de viata isi are alfa si omega, inceputul si sfarsitul in pussy? Nimic nu dispare, totul se transforma... prin pussy? Are God pussy sau avem un pussy god?

Fara nici o indoiala, pussy-ul este o chestiune de interes pentru majoritatea barbatilor. Mintile noastre graviteaza in jurul acestui fenomen al naturii, devenind inspiratie atat pentru genialitati cand si pentru cele mai crase porcarii. Nu e o scuza ci acceptarea unui fapt.

Lasand la o parte elogiul pentru Pussy, ca nu despre asta vreau sa scriu, e interesanta asocierea celor 2 elemente PUSSY si RULES.

(Ca sa mai glumesc nitel, chiar si simpla alipire a celor 2 termeni deschide largi subiecte de cercetare : vorbim de regulile lui Pussy sau Pussy rules! - nu poti spune Pussy rocks!, pietrificarea in acest caz se lasa cu lacrimi.)

Daca spunem ca Pussy este metafora feminitatii iar Rules este rezultatul demersului masculin, putem avea o noua enuntare a feminitatii "Sunt femeie, deci barbata!". Daca va suna putin brambura, chiar asa este - puritatea definitiilor e greu de gasit. Daca nu va suna brambura, foarte bine din nou pentru ca din nou e asa - sunteti bine conectat in realitate.

Good ol' times

Daca elogiem vremurile trecute unde femeia si barbatul aveau fiecare locul si rolul lor in societate, descoperim ca:
- Feminitate insemna emotie, toleranta, senzualitate, intuitie, submisivitate, compromis, grija si sustinerea grupului
- Masculinitatea insemna competitie, logica si rationament, orientare spre rezultate, dominanta, eliminarea adversarilor, individualism etc.

Lucrurile erau asezate pe un calapod. Erau clare. Dar vin anii 60 si 70, revolutia sexuala si emanciparea femeilor iar lucrurile se schimba. Sigur, mult mai putin si pregnant in societatea romaneasca. Inclusiv cultul Elenei Ceausescu era o cvasi-sforaiala, ea ramanea tot un apendice a lui Tovarasului.

Transformarea si emanciparea femeilor din Romania o vedem acum, intr-o piata libera, care ofera access femeilor in lumea afacerilor, o lume inchisa si rezervata cel putin pana acum 50 ani doar barbatilor. Lumea baniilor, a targetelor, a competitiei le este deschisa. Masculinitatea lumii afacerilor vine pe tava cu bune si rele: individualismul, balls-ul in negocieri, incapatanarea, ganditul la rece, impetuozitatea, cultul orgoliului, nevoia de structura si multe altele.

Nivelul 1,2 / Hofstede / Observatii

Cum se acceseaza si transforma un grup inchis? Level 1, te faci frate cu dracul pana treci podul, singura sansa este sa adopti regulile grupului respectiv. Level 2 deja esti in grup, poti incerca, si este mai simplu sau mai greu in functie de abilitati si circumstante, sa schimbi sau alterezi regulile grupului:
- dupa maniera pe care tu o crezi potrivita pe structura ta interna
- daca nu ai adoptat sau infectat deja mult prea bine cu regulile acelui grup

Interesant este si studiul pe modelele culturale ale lui Hofstede in care noi romanii iesim cu un indice de Feminitate (capul plecat sabia nu il taie, hai sa facem sa fie bine pentru toata lumea etc.) insa in declin, iar declinul inseamna cresterea nivelului de Masculinitate.

Cum se prezinta o parte din sexul frumos in business, in Romania la ora actuala? As paria pe level 1 - adoptarea masculinitatii. Iata cateva tendinte, unele dintre ele vin si din capitalismul canibalic pe care inca il digeram:
- cariera trece pe un prim loc exclusivist
- accesul la bani si influenta cresc exponential sentimentul de putere (traditional derivat doar din curtea pe care o facea barbatul) iar puterea transforma/corupe/convinge
- dorinta de acumulare creste in detrimentul dorintei de a impartasi
- scade timpul alocat activitatilor (complet) extraprofesionale
- creste nerabdarea, frenezia cu care e consumat timpul ramas
- creste nivelul de angoasa - derivat din dilema "Cum sunt eu femeie intr-o lume in care mi se cere sa fiu ca un barbat?"

Ajungem la:
- femei care fac demersuri seriose in a-si regasi latura feminina
- femei care nu reusesc sa acceada la functii inalte tocmai din lipsa unor trasaturi "masculine"
- femei care ajung sa desconsidere feminitatea sau ce ii este specific
- femei care traiesc dileme in gasirea echilibrul interior - porniri firesti launtrice vs. presiunea mediului
- etc.

Cam trist nu? Fara discriminari, situatii similare se petrec si in tabara sexului tare. Deseori bataliile de sine se duc intre masculinitatea si feminitatea fiecaruia.

"Our hopes and expectations, black holes and revelations" (Muse)

Brambureala sexuala este in toi. Cine face regulile? Cine poate. Si cine poate? Probabil persoana cea mai versatila, cel/cea care reuseste sa get the most out of everything, iar aici includem si masculinitate/feminitate in relatiile personale sau profesionale. Daca vrei sa faci regulile, trebuie sa ai si DICK si PUSSY. Iar pentru asta e nevoie de level 2 - echilibrul/sinergia potentelor masculine si feminine.

Pentru ambele sexe este mai mult decat acceptarea ambivalentei masculinitate/feminitate pe care o avem cu totii. Este momentului in care depasim macho-ul si bitch-ismele, lasam la o parte discriminarea vreunei emisfere cerebrale si imbratisam deschis intreaga experienta umana pe care o avem la dispozitie.

The Story of Stuff

2008-01-11T16:18:00.000+02:00

"Consumati" 20 de minute din viata voastra, pentru ca viata planetei noastre sa nu fie "consumata" de stuff... Enjoy ! :-)

www.storyofstuff.com

Efectul Pilat din Pont

2008-01-09T22:46:00.000+02:00

“ Eu ti-am spus cum stau lucrurile, tu faci cum poftesti”

“ Crezi ceea ce doresti”

“ Treaba ta”

Daca va suna cunoscut expresii de acest gen, nimic nou sub soare. Este spalarea simbolica pe maini de responsabilitate, un “ecce homo” modern. Pentru persoana care primeste astfel de replici, un lucru este clar de la inceput: interlocutorul este dezinteresat de un acord, joaca tare (la intimidare) sau nu stie cum isi poate exprima ferm insa empatic un punct de vedere. Indiferent de caz, este evidenta lipsa continutului de “inteligenta emotionala” a replicii primite.

Cand dam astfel de replici? Inafara situatiilor in care aceasta abordare, pe care o denumesc sugestiv « efectul Pilat din Pont » este o trasatura majora a abilitatii de comunicare a unei persoane, deseori ea da indicatii asupra faptului ca s-a atins o limita. Aceasta poate fi una de negociere, una de rabdare, una de timp – ii putem spune una de abilitati sau de resurse. Evident se intampla dupa ce am fost implicati, intr-un fel sau altul, in comunicarea respectiva. Cand dam astfel de replici, creeam neintelegere si paradox in mintea interlocutorului nostru, il bagam in nisipuri miscatoare – ne putem astepta la reactii neasteptate ale acestuia.

In cazul in care interlocutorul nostru e doar playing tough (lucru normal intr-o societate centrata pe individ si individualism), limita atinsa este una fictiva, ea putand fi eliminata printr-un stimulent adecvat de ex. aruncarea in joc a unor noi aspecte de negociat, oglindind comportamentul sau etc.. Interesele sau motivatia interlocutorului in gasirea unui acord, exista insa nu sunt explicite.

Indiferent de combinatia motivatii+abilitati+resurse a partenerului de discutie, o buna alternativa este reluarea discutiei din punctul 0 - clarificarea motivatiilor ambilor parteneri de discutie – SAU daca nu a existat un astfel de punct 0, atunci ar fi cazul ca macar acum sa fie luat in discutie.

Pozitionarea efectului Pilat in triunghiul dramatic Karpmann

Triunghiul dramatic defineste 3 pozitionari pe care le putem avea in interactiunile cu semenii nostrii: Agresor, Victima sau Salvator. Desi aparent:

- evitarea responsabilitatii transmite neasumarea, discreditarea sau ignorarea nevoilor celuilalt , ea nu este doar in apanajul Agesorului. La fel poate proceda si un Salvator ajuns la capatul rabdarii (si in acest caz se transforma fie in Agresor, fie in Victima “ma coplesesc cererile / argumentele / neascultarea ta”). Deasemenea, Victima care aplica efectul, devine Agresor trecand la faza in care prin spalarea mainilor, plateste Agresorului politele.

- pozitionarea ca Salvator, nu este nici buna, nici cel mai mic rau dintre cele 3. Salvatorul poate fi prins foarte usor la mijlocul tirului celorlati 2 si isi poate “pune palaria” Victimei sau Agresorului, ajungand sa aplice efectul.

Concluzia e naturala. In majoritatea relatiilor pe care le avem cu semenii nostrii, este de evitat atat Triunghiul Dramatic, cat si efectul Pilat. Altfel spus, aplicarea efectului Pilat din Pont e benefica doar pentru a-l contracara.

Iata cateva alternative de replici, la efectul Pilat, pentru momentele in care noi insine ajungem, in cadrul unor interactiuni la limite:

“ Imi doresc sa , am o limita in privinta X, hai sa gasim o solutie luand in calcul aceasta”

“ Iata punctul meu de vedere, tu ce parere ai?”

“ E posibil ca punctul meu de vedere X sa nu iti fie pe plac, hai sa vedem ce putem face in privinta asta”

“Oamenii slabi se arata puternici in timp ce oamenii puternici se arata slabi” Sun Tzu

Coincidenta, compatibilitate si putina magie

2007-12-17T00:02:00.000+02:00

Lui Alain pentru deschiderea apetitului si Alinei pentru inspiratie

Coincidenta, ce d-zeu! (vorba unui taximetrist)

Dictionarele definesc termenul ca "alinierea notabila a 2 evenimente fara a avea o legatura cauzala". Termenul este latinesc si e compunerea lui CO (in, cu, impreuna) si INCIDERE (a se intampla). Daca caut nod in papura pot spune ca cele 2 definitii nu 'coincid' 100% - definitia moderna precizeaza lipsa legaturii cauzale, pe cand lucrurile care se intampla 'impreuna' invita la o reflectie serioasa asupra unei cauzalitati comune, poate ascunsa insa posibil-existenta.
Citeam pe Wikipedia ca s-a gasit pana si un Indice de Coincidenta, care deseori este uimitor - de exemplu la un grup de 22 de persoane, sansa sa existe 2 persoane care au aceeasi zi de nastere este de 50%.

Nu sunt specialist insa am senzatia ca daca faci, cu simtul raspunderii, cateva calcule matematice, nu ajungi la acest procent incredibil. Deci, ar trebui sa fie mai mult decat matematica elementara si probabil, explicatia se gaseste in cauzalitati derivate din maniera de formare a grupului (cei care se atrag, se aduna etc.)

Cercetarile in psihologie vorbesc deseori despre Sincronicitate - situatia in care 2 evenimente nelegate cauzal insa legate conceptual, se intampla intr-o maniera care da un sens. Sincronicitatea isi gaseste explicatia in principii/idei/tipare de gandire similare ajungand pana la chestiuni de subconstient colectiv. De exemplu: 2 persoane care se cunosc au in aceeasi zi, in jurul pranzului, 2 evenimente negative - amandoua cu un risc fata de integritatea fizica.

Negand ideea unui soarte care ne da coincidente sau sincronicitati pentru a-si demonstra dominanta asupra noastra, pentru ca putem interpreta si in acest mod, putem gasi putine explicatii si multe intrebari interesante.

Coincidenta si compatibilitate

Nu de putine ori, oamenii evalueaza oportunitatea unei legaturi, afaceri sau posesii, prin incidenta unor semnale : "N-a fost sa fie", "E semn bun/rau", "Asa se intampla". Nu de putine ori aceste semnale reprezinta coincidente sau sincronicitati. Pentru indragostiti, faptul ca la un moment dat gandesc/spun/actioneaza identic reprezinta un semnal de compatibilitate. Desigur, in functie de intrepretarea pozitiva sau negativa a propriei actiuni, sunt mai mult sau mai putin dornici de a continua interactiunea dintre ei: e cumplit ca persoana de langa tine sa aibe aceleasi frici sau gargauni ca si tine, dar pe de alta parte e extraordinar sa ai langa tine pe cineva care te poate intelege foarte bine, nu? :-)

Deasemenea, cred ca sunt important de luat in calcul si sentimentele.

Vorbesc in cursurile mele de oglindire, ca tehnica folosita in comunicare pentru a ne influenta interlocutorul in acceptarea propunerilor noastre. Oglindirea se intampla natural in cuplurile de indragostiti, oamenii isi copiaza unul altuia gesturi, bioritm, interpretari ale evenimentelor, preferinte culinare etc. Sigur, dintr-un punct de vedere extern aceste similaritati sau sincronicitati pot parea ingrijoratoare insa, in adevar nu este, cel putin atat timp cat exista o libera consimtire (as spune inconstienta).

Deseori, cand sentimentele sunt puternice, coincidentele nu intarzie sa apara, iar compatibilitatea bate la usa fie ca vrei sa o accepti sau nu. Lasand intelectualismele la o parte, magia dintr-o relatie atunci apare, cand coincidentele confirma deoarece tu crezi si simti. Magic este si momentul in care aceasta credinta si simtire, asa pricajite cum sunt - deoarece deseori ne simtim confortabili fiind ultra-rationali si competitivi -, prind forma si consistenta, de exemplu: un sarut care vindeca o iritatie, o mangaiere care face sa dispara durerea.

Outro

Inchei amintindu-mi de un postulat din fizica cuantica: "forma precede materia". Poate ca tocmai lucrurile in care crezi si pe care le simti in mintea si sufletul tau, vor crea forma in care materia se va aseza atunci cand coincidenta o va cere. :-)

Lectiile lui Steve Jobs

2007-12-06T22:11:00.000+02:00

http://www.youtube.com/watch?v=D1R-jKKp3NA

Unul dintre cele mai inspirate si revelatoare discursuri ale tuturor timpurilor: scurt, simplu si profund. Sunt 3 lectii deosebite care imi permit sa le picantez cu intrebari, numai bune de pus noua insine :-)

Unind punctele:

- Care sunt lucrurile, din viata mea, aparent vitale care, de fapt, nu sunt importante si la care as putea renunta?
- Care sunt lucrurile, din viata mea, carora nu le dau atentia cuvenita si care, in esenta, sunt cele mai importante?
- Care sunt lucrurile importante pentru mine in prezent si cata atentia le-am dat in trecut? Ce lectie de viata imi ofera ele acum?
- Care sunt lucrurile in care cred cu adevarat? Cat de mult lupt pentru 'credinta' mea chiar si atunci cand imi este pusa la incercare?

Iubire si pierdere:

- Ce fac atunci cand pierd sau am un esec? Dar atunci cand sunt respins insa sunt in continuare indragostit?
- Povara succesului sau seninatatea unui nou inceput.... altfel spus cum reuseste incertitudinea sa imi de-a aripi?
- Cum se transpune succesul sau insuccesul pe care il am la un moment dat in viata personala, in viata profesionala (si viceversa)?
- Gandindu-ma la lucrurile pe care le fac cu maxima placere la serviciu, ce pot invata si aplica din ele in aspectul personal al vietii? Cum imi capitalizez exemplele de reusita?
- Ce inseamna o relatie 'buna'? Un inceput bun sau o imbunatatire continua a inceputului pe parcursul trecerii timpului?

Moarte:

- Imi traiesc viata asteptandu-mi moartea sau gandindu-ma ca voi fi nemuritor?
- Cum imi schimba aceste ganduri felul de a-mi trai viata?
- Daca accept ca timpul meu este limitat, ce fac ca sa-mi traiesc plenar existenta? Ce ma impiedica in acest moment sa-mi traiesc viata asa in felul in care ar avea sens pentru mine?
- Ce imi spune inima si intuitia atunci cand mintea mea rationala nu mai ofera solutii viabile? Cat de mult le ascult in prezent?

STAY HUNGRY, STAY FOOLISH!

Pa pa Carpe Diem!

2007-12-01T20:49:00.001+02:00

Lasand la o parte pedanteria in scris, as putea spune ca sunt satul deja de cate ori aud... "ce fericit as fi fost daca as fi fost prost" sau "Doamne.. de ce nu mai facut mai limitata sa pot sa fiu si eu fericita!".

Bullshit la cub!
Aiureala curata, monser!
Hasta la stupidita, baby!

Unii mai mistici, dau si explicatii biblice: "fericiti cei saraci cu duhul.." . Spun si eu atunci : "Doamne cata orbecaiala!". Aspectul surprinzator este ca nu de putine ori cei care spun aceste lucruri, sunt oameni care se straduie, chiar se straduie mult sa fie fericiti. Sa isi traiasca viata, sa o guste cu lingura mare, insa... hop! nu avem intre degete decat o linguritza, si aia doar din cand in cand. Dau gratis fericire, dar in portii mici sa ajunga la toti. Si nu va inghesuiti ca poate primiti si o lingurita peste nas :-)

Mai zic una dragutza si apoi devin serios. Pentru cine nu a ascultat pana acum, The White Stripes, sa isi procure "Elephant" si sa asculte ultima piesa in care zice asa:

" Why don cha go and love yourself? If I did that Holly, there won't be anything left for anybody else."

Ce este Carpe Diem? Sloganul hedonistului. Ce este hedonismul? Arta placerii, a satisfactiei, a linistii si relaxarii. Trebuie sa fii prost ca sa te bucuri de astea? In nici un caz, ba din contra iti trebuie destul de multa glagorie in cap, rafinament, curiozitate, placere de a explora, flexibilitate, optimism si deschidere la nou. Nu scriu acum pe tema organizationala, insa observati cum orice companie care doreste sa aibe angajati 'misto', cauta aceste lucruri la candidatii care vin la interviuri sau sa le dezvolte la cei care deja sunt acolo. Ii iubim pe hedonisti, sa o recunoastem sincer. Poate cateodata ni se par ireali, neverosimili, dar cand vezi cat de mult se bucura acestia de experienta lor de viata, parca ne vine sa vrem si noi... sau nu? :-)

Ce ne impiedica deseori sa fim hedonisti?

Incep cu primele fraze din articol. Evident, cei care spun astea nu se considera nicidecum prosti sau limitate. E doar o maniera inversata de a-mi lauda complexitatea si polivalenta cerebrala. Interesant este ca in aceasta situatie, in loc sa ma bucur de acest net avantaj (chiar daca e aparent si subiectiv), il flagelez. Si nici macar o placere din asta nu scot :-)
In aceste cazuri, capacitatea devine un obstacol in calea unei eventuale fericiri. Cei care gandesc in frazele respective, sa isi revina rapid. Imaginati-va ca sunteti mai prosti. Gasiti tipologia, modeluldorit printre oamenii din jurul vostru. V-ati bucura sa aveti existenta lor sau de lucrurile de care ei se bucura? Sau e fascinanta povestea unei oarecare Elodii la o oarecare televiziune? Evident nu, pentru ca voi sunteti deja complecsi/complecse si scenariul nu mai functioneaza.

Deci buba nu e complexitatea ci modul de folosire. Deseori, considerandu-ne complecsi, "complexam" si lucrurile din jurul nostru. Le dam noi dimensiuni, analizam si para-analizam, ne cufundam in continutul lor si cautam motive si explicatii la care probabil nici nu au trecut prin capul creatorului lor. Imi aduc aminte din liceu, placerea cu care faceam comentarii la textele literare. Gaseam explicatii, interpretari, arhetipuri, motive insa ma intreb in cate cazuri scriitorul chiar s-a gandit la toate bazaconiile pe care noi le scriam. Lasati lucrurile simple sa fie simple. Nu creati probleme acolo unde ele nu exista. Nu mergeti la consilierul in probleme de cuplu cu problema ca "nu avem o problema in cuplu". Poate e ciudat, pentru ca toti oamenii au probleme, dar daca se intampla sa nu aveti la un moment dat, relaxati-va si bucurati-va de prezent. Daca va trece prin minte ca viitorul ar putea sa va aduca o problema, asteptati intai sa vina acest viitor. Nu puteti rezolva o problema care nu exista!
Si inca o chestie, pe care am mai scris-o intr-un articol, atat timp cat va puneti problema viitoare in minte / o vizualizati si intreaga energie merge pe arsul neuronilor pe tema ei, fiti convinsi ca o invitati sa vina.

In cartea lui Bram Stoker, vampirul nu putea intra in casa decat daca era invitat. Sau vorba englezilor "the devil hides in the details". Daca vreti Carpe Diem!, ganditi Carpe Diem. La urma urmei, e doar e chestiune de consecventa.

Inca un aspect. Pana acum am ajuns doar la NECESAR, mai este SUFICIENT-ul. Adica consistenta in ganduri si actiuni. Fiecare dintre noi ne dorim lucruri, dar deseori ramanem la a dori despre, fara sa ne straduim catusi de putin. S-ar putea spune ca daca ne straduim atunci nu mai suntem hedonisti, pentru ca hedonismul inseamna inclusiv lipsa de efort. Judecata e adevarata daca hedonismul nostru e la jumatate de capacitate, adica nu vedem placerea in drumul / travaliul de a obtine placerea. Asta e consumerism, e pica para malaiata in gura lui Natafleata. Intrebati oamenii de vanzari intr-adevar extradordinari si va vor spune ca adevarata satisfactie nu este in contractul semnat si banii incasati, ci mai degraba in jocul cu clientul, sentimentul de putere pe care il ai convingandu-l. Placerea sahului este in joc, nu in mat.
Jucati-va si investiti in "joc". E fascinant si imbogatitor interior sa descoperi satisfactia pe care o poti culege din a de bucura de drumul (uneori chiar foarte spinos) in a obtine ceea ce iti doresti.

Pun penita in calimara si va doresc:

Hedonism placut, simplu si jucaus!

PS. Nu va spuneti singuri "Pa pa Carpe Diem!" pentru ca nu va asteapta decat sanul sterp al neimplinirii.

Organizationala 2 - Confruntarea cu haosul

2007-11-28T08:02:00.000+02:00

Extras din "Funky Business" - Jonas Ridderstrale si Kjell Nordstrom

"Omenirea trece din nou prin vremuri de haos. Problema e ca nu reactioneaza prea bine la nesiguranta. Schimbarea conduce in mod inevitabil la agitatie, iar reactia generica la agitatie e reducerea dramatica a libertatii (NR: pe un astfel de fond apar deseori dictaturile)(...) Evitarea nesigurantei sta in firea omeneasca. Cand companiile angajeaza consultanti, nu fac decat sa cumpere reductoare de nesiguranta.(..) Reducerea nesigurantei e o parte ritualica a vietii corporatiste. Cand incepi o slujba noua, petreci o zi sau doua intr-un program de incorporare. Organizatia iti spune cum sa te comporti. Totul e drapat intr-un limbaj corporatist amabil , dar p[ractic asta se intampla. Noi credem ca siguranta corporatista afabila trebuie sa lase locul complexitatii. Credem ca raspunsul optim sta in imbratisarea complexitatii si nu in incercarea de a o elimina. (..)

S-ar putea ca asta sa ne pastreze sanatosi la minte. La urma urmei, daca te evaluezi in raport cu nesiguranta, viata tinde sa arate un pic mai bine si, din contra, in comparatie cu siguranta, pare irelevanta si deprimanta. Daca totul se misca continuu, singurul lucru fix este individul. (..)

In trecutul apropiat, rolurile noastre erau predefinite. Biserica sau corporatia ne dadea scenariul istoric. Nu mai e cazul. Ca sa ai succes intr-o lume a teatrului de improvizatie, trebuie sa iti pui intrebari. Trebuie sa te cunosti pe tine si obiectivele tale. E managementul prin obiective aplicat individului. Autodefinirea e singurul mijloc de a-ti crea o viata mai buna. Asta le da liderilor din orice organizatie o noua sarcina: sa produca nesiguranta. Liderii autentici le lanseaza oamenilor provocari, nu ii controleaza. Liderii adevarati ii elibereaza."

Despre schimbari, responsabilitate si actiune personala

2007-11-26T18:21:00.000+02:00

Nu e nici o noutate ca multe companii din Romania trec prin schimbări şi adeseori au "de stins câte un incendiu". Multe se obisnuiesc usor cu un stil pompieristic - iata sursa dezavantajelor in competitia de pe piata. Este firesc ca, fiecare dintre noi, sa se simta la un moment dat descurajat de toate reparaţiile şi revenirile pe care au intervenit în implementarea unor proiecte. Petrecem mult timp în multe sedinţe lungi, cautăm ţapi ispăşitori, risipim resurse de toate felurile pentru a incerca sa tinem pasul sau sa mergem mai departe. Pornim cu mult entuziasm la început de drum, dar ne pandeste tot timpul sentimentul de erodare sau uzare a energiei sau angajamentului.

Specialistii spun ca că prima reacţie a oamenilor atunci când li se comunică o schimbare nu este entuziasmul, ci un şoc sau, in cel mai bun caz, o curiozitate, în funcţie de natura şi complexitatea schimbării. Deseori, abia după un timp şi după trăirea unor emoţii negative, oamenii încep să se obişnuiască cu ideea, să se raporteze la ea într-un nou mod, să o integreze în viaţa şi comportamentul lor. Iata 2 intrebari interesante:

Ce pot face in momentul in care prima perceptie, legata de o schimbare in organizatie, o percep negativ?

Fiecare dintre noi are tendinta de a percepe „noul” ca o amenintare la confortul prezent. Chiar si in conditiile in care prezentul fiecaruia nu este neaparat roz, cunoastem si simtim prezentul + se traduce ca "pute, pute, da'i caldutz". Metaforic spus, schimbarea este prima noapte dormita intr-un pat strain.
Daca luam in calcul aspectul rational, orice lucru din lume poate fi perceput atat ca o amenintare la prezentul „caldut”, dar si ca o oportunitate pentru o satisfactie mai mare in viitor. In esenta, totul tine de unghiul din care privesc schimbarea. Nu degeaba, foclorul spune ca „fiecare sut in fund, poate fi un pas inainte”. Care e conditia ca intr-adevar „sutul” sa fie un pas inainte? Sa incerc sa invat ceva, un ceva bun, un ceva care ma poate ajuta ca data viitoare sa reusesc. Daca, de exemplu, am rugat un coleg sa ma ajute, iar el nu a facut nimic, pot trage multe posibile concluzii:
- colegul meu este incompetent
- colegul meu nu vrea sa ma ajute, are ceva cu mine
- e baiat/fata bun(a) insa compania / managementul / etc. nu ii permit sa ma ajute
- poate nu am stiut eu exact ce, cand sau cum sa ii cer ajutorul
Inafara de ultima concluzie, nici una dintre ele nu ma implica. Deasemenea, primele 3 nu sunt altceva decat scuze si toata lumea stie ca „cine se scuza, se acuza”. E important sa imi asum responsabilitatea atat in reusite cat si in esecuri, pentru ca orice esec este o minunata oportunitate de invatare si dezvoltare personala. Tot ceea ce trebuie facut este sa o vad asa si ma gandesc ce pot face ca data viitoare sa fiu mai bun, mai competent, mai valoros.

In adevar, ori de cate ori vad o schimbare ca un potential pericol, e bine sa ma gandesc la oportunitatile pe care schimbarea mi-o ofera. Imi aduc aminte de un citat din Dune, de Frank Herbert – „Singurul lucru permanent in aceasta lume este schimbarea” – este in avantajul meu sa profit de oportunitatile schimbarii decat sa trag ponoasele propriului pesimism sau al lipsei de mobilizare.

Ce poate face compania pentru mine ca schimbarea sa fie mai usor de inteles sau de acceptat?

Fara niciun dubiu, pentru a face fata cu succes „noului”, care deseori poate fi destul de imprevizibil, ma ajuta foarte mult sa stiu extrem de clar obiectivele şi oportunităţile urmarite prin respectiva schimbare. Ma ajuta sa stiu concret maniera in care respectiva schimbare este o sansa de implicare, dezvoltare sau succes pentru mine. Ma ajuta sa stiu exact care ar putea fi rolul meu si cum pot contribui la succesul schimbarii. O schimbare anuntata sub forma unei circulare, nu imi ofera informatiile despre motivul sau oportunitatile pe care aceasta le poate implica, deci zero certitudine duce la zero angajament.

Daca compania imi raspunde satisfacator la intrebarea "What's in it for me?", are dreptul moral de a astepta implicarea mea.

Concluzionand, schimbarea este responsabilitatea tuturor partilor implicate. Nu este doar stradania managementului, este si efortul meu personal, indiferent de pozitia pe care o ocup in organizatie. Iar reusita schimbarii se poate obtine doar prin implicarea deplina a partilor + atentia, grija si sprijinul real al fiecarei parti pentru cealalta. Puterea lantului va fi intotdeauna egala cu puterea celei mai slabe verigi, indiferent care este aceasta.

Cum se poate obtine acest lucru?

Nici o noutate, toata lumea stie lucrurile de care avem nevoie: COMUNICARE REALA, PROMISIUNI TINUTE si ACTIUNI CONSISTENTE.

Cand ne apucam de treaba?

Organizationala 1- extract din Poveste despre Troica

2007-11-07T23:09:00.000+02:00

Primul omagiu merge catre Arkadi si Boris Strugatki

Multa apa a curs Dambovita si, daca nu ne incalzim global mult prea mult, inca va mai curge - la fel si cerneala pe tema culturii organizationale. Cu tot respectul pentru geniala idee comerciala si de PR de a intocmi un Top al angajatorilor de succes (stiu ei cine sunt) sau pentru seriozitatea cu care se scrie pe www.desprefirme.com (merci Anita pentru info) perceptia organizatiilor in care lucram ramane una proprie, personala, subiectiva si as always.. pasionala. Fara sa doresc sa povestesc lectiile de viata pe care diverse culturi organizationale mi le-au oferit, imi propun sa ofer omagiul meu unor oameni care reusesc, prin ceea ce scriu, sa ne atraga atentia asupra unor similaritati.

Si DA... militez pentru sanatate organizationala! Cu toata mintea si inima. Cititi si faceti-va singuri debrief-ul :-)

Iata extractul

- Vad, spuse cu oarecare mirare Constantin, vad ca dumneavoastra vreti, intr-adevar, sa va convingenti ca sunt extraterestru. E adevarat, nu prea inteleg motivele dumneavoastra... dar sa lasam asta. In ceea ce priveste dovezile, infatisarea mea exterioara nu va conduce la niste concluzii juste?

Farfukis clatina din cap a regret.

- Vai, se planse acesta, nu e chiar atat de simplu. Stiinta nu ne ofera o imagine prea clara a ceea ce este omul. E normal. Daca stiinta ar fi stabilit, de exemplu, ca oamenii sunt fiinte cu doi ochi si doua maini, atunci paturi considerabile ale populatiei care au numai o mana, sau chiar deloc, s-ar fi aflat intr-o situatie dubioasa. Pe de alta parte, medicina contemporana face minuni. Eu insami am vazut la televizor caini cu doua capete si sase labe, astfel ca nu am nici o baza...

- Atunci poate aspectul navei mele... Are un aspect destul de neobisnuit pentru tehnica dumneavoastra pamanteana..

Farfukis clatina din nou capul.

- Dumneavoastra trebuie sa intelegeti, spuse delicat, ca in secolul nostru nuclear e greu sa uimesti cu orice instalatie tehnica un membru al unui organ responsabil si care, in plus, are si acces special..

- Pot sa citesc gandurile, comunica Constantin. Devenise in mod evident curios.

- Telepatia este antistiintifica, spuse mieros Farfukis. Noi nu credem in ea.

Compatibilitate, reductionism si ... cum ar fi daca chestia asta ar functiona cu adevarat? (partea 1)

2007-11-05T22:04:00.000+02:00

Una dintre temele care apare des in discutii este cea despre compatibilitate. Ne evaluam compatibilitatea cu job-ul, prietena/prietenul, familia, restul oamenilor etc. ( chiar una din intrebarile pe care le aud foarte des este "Iti place Bucuresti-ul? Te-ai adaptat?" altfel spus Esti compatibil cu..?).
Vrem sau nu, suntem prinsi in jocul de-a compatibilitatea, in intrebarea "Imi place sau nu?", "Vreau sau nu vreau?". Vrem sau nu, ne place sa facem estimari de compatibilitate, folosind experienta din trecut, lucrurile invatate, intuitia, senzatia din burta, teste de tot soiul etc.

Personal, nu mi-au placut prea mult testele de personalitate, si aici ma refer la mine personal. Cred ca sunt un foarte prost subiect pentru astfel de teste de personalitate, nu de alta insa le cunosc destul de bine. Ce fac testele? Incearca sa identifice niste tipare de personalitate sau comportament, urmand ca o persoana avizata sa evalueze compatibilitatea profilului tau cu cel al job-ul(pe plan organizational).

Si pentru a ma juca de-a fariseul pana la capat, iata o idee nastrusnica de test, ideea care mi-a venit in urma unei discutii deosebit de interesante pe tema compatibilitatii dintre 2 oameni. S-au altfel spus, taking a walk on the wild side, ce ar putea face 2 oameni care se intalnesc, pentru a estima mai bine sansele de a avea o dezvolta o relatie buna pe parte.... (aici va ganditi voi in ce domeniu: conjugal, sexual, de afaceri, de prietenie etc.)

Plec de la cateva axiome:

Axioma 1: Persoana din aceasta lume pe care o cunosc cel mai bine sunt EU, iar pe aceasta persoana o iubesc tot EU cel mai mult.

Universul propriu este probabil cel mai larg si cel mai facil de explorat. Cu cat persoana din fata noastra este mai "noua" cu atat universul ei interior este mai indepartat. Daca ne iubim pe noi insine? Evident, chiar la un mod extrem de pasional.

Axioma 2 Omul cauta siguranta, certitudine.

Altfel spus predictibilitate in tot ceea ce face. Aici unii ma vor contrazice si imi vor spune ca le plac surprizele.. Eu as dori sa ii intreb daca gandindu-se la o posibila supriza, care ar fi cea mai frumoasa desfasurare si deznodamant al ei? Iata cum ne dorim surprize placute si aparent impredictibile ;-)

Axioma 3 (derivata din cele 2 anterioare) Partenerul perfect este echivalentul nostru de sex opus. - in viziune hetero si derivat din "cei care se aseamana se aduna"

Da, stiu povestea cu opposites attract... eu zic sa mai reflectam, deoarece motivele de rupere a relatiilor sunt lipsa de compatibilitate.

In consecinta, tot ce as avea de testat este in ce masura cealalata persoana imi seamana. Cu cat imi va semana mai mult, cu atat creste sansa sa imi placa. Dar ce testez, ce informatii caut pentru a vedea gradul de potrivire? Varsta, zodia, ascendentul, personalitatea, hobby-urile, comportamentul similar in situatii identice, numarul de pitici pe creier?
Ce criterii alegem, cum stim care sunt cele relevante si mai ales, cum facem ca tot acest demers sa fie unul extrem de simplu & natural?

E cam tarziu. Ideea nastrusnica si reductionismul, in partea a 2-a (coming soon)

Vedeta sau Ticalos, Meserias sau Incompetent?

2007-10-13T10:29:00.000+03:00

Te plac colegii de munca? Vorbesc cu tine sau ai senzatia ca se lasa linistea imediat ce intri in birou? Ti se cere parerea pe teme profesionale sau mai degraba din orice alt domeniu?

Intr-un articol aparut in 2005 in Harward Business Review, Tiziana Casciaro si Miguel Sousa Lobo defineau 4 tipuri de “personalitati” la locul de munca:

- Vedeta Meseriasa

- Vedeta Incompetenta

- Ticalosul Meserias

- Ticalosul Incompetent

Despre ce este vorba?

La serviciu, gradul in care ne apreciem colegii de munca este determinat de 2 factori: Competenta Profesionala si Atractivitatea Personala (Likeability Factor). Astfel, persoana cea mai compententa profesionala va intruchipa Meseriasul, la polul opus fiind Incompetentul. Daca o persoana stie sa comunice, sa fie bun coleg, sa asculte si are o atitudine pozitiva orientata spre solutii, vom spune ca este o Vedeta, avand un grad de atractivitate personala mare. In contra, o persoana care dovedeste “fitze”, are o atitudine de superioritate/dominanta fata de colegi si in general este rautacioasa sau razbunatoare, va fi cu usurinta catalogata ca Ticalos.

Combinand cei 2 factori: compententa si atractivitate personala avem descrierea succinta a celor 4 tipologii profesionale: Ticalosul Meserias – persoana competenta profesional insa evitata de colegi datorita felului de a fi; Vedeta Incompetenta – slabul profesionist insa “sufletul petrecerii”; Vedeta Meseriasa – care este atat competent cat si iubit de colegi si, in fine Ticalosul Incompetent, care nu mai are nevoie de introducere.

Evident, cele 4 tipologii sunt caricaturi, organizatiile tind sa excluda atat incompententii cat si ticalosii, insa in general poti impartii angajatii unei firme in cele 4 categorii.

Ce prefera organizatiile?

Deseori, intreband despre preferintele in recrutare pe managerii din organizatii profund ancorate in domeniul tehnic, vei obtine in multe cazuri raspunsuri de tipul: “Pentru mine important este ca persoana pe care o aleg sa corespunda din punct de vedere tehnic (adica al competentei profesionale), pot sa trec cu vederea faptul ca acest om imi este antipatic”. Interesant este faptul ca intreband aceleasi persoane despre oamenii aflati in echipele lor, vom observa usurinta cu care formeaza relatii profesionale cu persoane din categoria Vedeta si tendinta de intoleranta si excludere a celor din categoria Ticalos. Va conta mai putin cat de pregatita si capabila este persoana, daca pur si simplu nu ne place stilul ei arogant sau agresiv, vom refuza sau vom gasi toate mijloacele sa evitam conlucrarea cu aceasta. Pe scurt, un plus la gradul de Atractivitate Personala pare a conta mai mult decat un plus la factorul Competenta Profesionala.

Totusi, in aceasta situatie, in ce masura suntem profesionisti si facem alegeri profesionale?

Adevarat este ca privind situatia la rece, nu merita sa ne refuzam accesul la cunostiintele si competenta Ticalosului, doar pentru simplul fapt ca nu ii suportam atitudinea. Pe de alta parte, deseori accesul la informatia si competenta Ticalosului, poate fi dificila pentru simplul fapt ca este un ticalos si nu o impartaseste. Deasemenea, un proces de invatare inseamna deseori sa iti expui deschis propriile lipsuri sau incompetente iar acest lucru este destul de riscant atunci cand ai de-a face cu un Ticalos.

Specialistii in stiintele sociale vorbesc des despre tendinta fiecaruia dintre noi de a simpatiza persoanele care se seamana cu noi (“cei care se aseamana, se aduna”). Astfel, in linii mari, Ticalosul perceput de cineva, se poate apropiat de un statut de Vedeta, in ochii cuiva care ii impartaseste comportamentul sau valorile. Astfel, factorul de Atractivitate Personala, poate contribui pozitiv sau negativ fata de organizatie la crearea retelelor sociale interne.

Ticalosul de astazi poate deveni Vedeta de maine

Daca deseori se spune abilitatea de a fi un bun manager inseamna in primul rand a avea bun simt, as indrazni sa spun ca pentru a obtine statutul de vedeta trebuie in primul rand sa dai dovada de toleranta. Toleranta in a accepta diversitatea celorlalti, toleranta in a accepta propria noastra conditie de oameni supusi greselii si nu in ultimul rand toleranta legata de standardele pe care le fixam vis-a-vis de noi insine.

Deasemenea, incearca urmatoarele intrebari:

- Cat de usor as lucra cu oameni care se poarta exact ca mine?

- Colegii mei se bucura sa ma vada? Imi raspund la e-mail-uri? Sunt inclus in discutiile lor?

- Ce mi-ar spune cu sinceritate o persoana in care am incredere, legat de gradul de Atractivitate Personala pe care il manifest ?

- Am tendinta de a judeca comportamentul celorlalti sau mai degraba ma preocup de imbunatatirea comportamentului meu?

- Care este primul pas, chiar si aparent nesemnificativ, pe care il pot face pentru a-mi creste Atractivitatea Personala?

Nu in ultimul rand, cheia spre cu grad de Atractivitate Personala mai mare, este descoperirea aspectelor care te potenteaza pozitiv si negativ in situatiile de munca si, evident, lucrul individual pe cele pozitive.

De ce ar merita sa am un grad de Atractivitate Personala mare?

Raspunsul este simplu. Practic, exista foarte putine locuri de munca de tipul “turn de fildes” in care interactiunea cu ceilalti sa fie zero, deci nu poti “scapa” de evaluarea Atractivitatii Personale din partea celorlalti. Deasemenea, Atractivitatea Personala influenteaza major atat reusita ta in munca cat si sansele de evolutie in cariera. Aminteste-ti doar de formula celebra “Hire for Skills, Fire for attitude” (“Angajezi pentru abilitati (tehnice), Dai afara pe motive de atitudine”).